Diferitele părți interesate au început să se înghesuie să-și ofere propria perspectivă asupra felului în care ar trebui să arate mult așteptatul „Circular Economy Act” al Uniunii Europene. Am identificat poziția FEAD – „European Waste Management Association” - față de acest subiect.

Legea Economiei Circulare(CEA) prezintă o oportunitate istorică pentru Uniunea Europeană de a-și îndeplini ambițiile, de a îmbunătăți eficiența resurselor, de a reduce dependențele externe și de a debloca creșterea industrială durabilă. FEAD, Asociația Europeană pentru Gestionarea Deșeurilor, care reprezintă sectorul privat de gestionare a deșeurilor și resurselor din Europa, susține ferm

dezvoltarea acestei legislații ca piatră de temelie a Pactului Industrial Curat și a agendei competitivității.

Acest document oferă recomandările cheie ale FEAD pentru o Lege a economiei circulare robustă și acționabilă. Aceasta se bazează pe Manifestul nostru1 și se aliniază cu obiectivele strategice ale Comisiei, inclusiv cele articulate în rapoartele Letta și Draghi. Propunerile noastre se concentrează pe abordarea disfuncționalităților persistente ale pieței, creșterea competitivității materialelor reciclate, promovarea comerțului echitabil și transparent.

Într-un context geopolitic instabil, marcat de criza resurselor și de obiective climatice ambițioase, FEAD (Federația Europeană pentru Gestionarea Deșeurilor) propune, prin documentul „Circular Economy Act”, o serie de recomandări strategice pentru accelerarea tranziției către o economie circulară autentică în Europa. Această inițiativă vizează consolidarea autonomiei strategice europene, reducerea dependenței de resurse externe și stimularea unei creșteri industriale sustenabile.

Context și Motivație

Europa se confruntă cu:

  • O creștere estimată cu 70% a generării deșeurilor la nivel global până în 2050;
  • O stagnare a ratei de utilizare a materialelor circulare (CMUR) la doar 11,8% în 2023;
  • O dependență vulnerabilă față de materiile prime finite și importurile de resurse esențiale.

În această lumină, Circular Economy Act devine piatra de temelie a unui „Clean Industrial Deal” european, în linie cu recomandările din rapoartele Letta și Draghi privind revitalizarea pieței interne și creșterea competitivității.

Cele Zece Recomandări Strategice ale FEAD

ASCDAs.png

FEAD conturează o viziune sistemică bazată pe zece piloni fundamentali:

1. Stimularea cererii de materiale reciclate

  • Stabilirea de ținte obligatorii pentru conținutul reciclat în produse;
  • Introducerea de reduceri de TVA și credite fiscale pentru activități circulare;
  • Implementarea de criterii obligatorii de achiziții publice verzi.

2. Crearea unei piețe competitive pentru materialele reciclate

  • Fonduri dedicate pentru infrastructura de reciclare;
  • Avantaje fiscale pentru operatorii de reciclare;
  • Eliminarea dezechilibrelor de cost față de materiile prime virgine.

3. Armonizarea criteriilor de sfârșit de deșeu (End-of-Waste) la nivel european

  • Stabilirea unor criterii rapide și unitare pentru materiale precum plasticul, hârtia sau textilele;
  • Recunoașterea reciprocă între statele membre a certificărilor existente.

4. Asigurarea unei competiții și a unui comerț echitabil

  • Aplicarea de clauze oglindă pentru importuri (standarde echivalente celor europene);
  • Coduri vamale distincte pentru materiale virgine și reciclate.

5. Simplificarea reglementărilor și procedurilor de permise și transport de deșeuri

  • Digitalizarea și accelerarea proceselor de autorizare;
  • Facilitarea circulației deșeurilor sigure în interiorul UE.

6. Reformarea schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorilor (EPR)

  • Aplicarea EPR doar acolo unde există eșecuri de piață clare;
  • Asigurarea separării clare între producători și operatorii de gestionare a deșeurilor.

7. Recunoașterea rolului esențial al instalațiilor Waste-to-Energy (WtE)

  • Integrarea acestora în Taxonomia Financiară Sustenabilă a UE;
  • Sprijinirea investițiilor în tehnologii avansate de captare a carbonului.

8. Gestionarea substanțelor de risc

  • Restricționarea substanțelor periculoase de la designul produselor;
  • Investiții în tehnologii de trasabilitate și decontaminare.

9. Consolidarea implementării și a guvernanței pieței

  • Monitorizarea strictă a aplicării legislației UE;
  • Prevenirea distorsiunilor de piață și a favorizării operatorilor publici.

10. Reducerea riscurilor de incendiu cauzate de bateriile litiu-ion

  • Crearea unui fond de prevenție a incendiilor finanțat prin EPR;
  • Implementarea unui sistem de depozit și returnare pentru baterii.

Provocările Actuale

În pofida progreselor, Europa se confruntă cu obstacole majore.

Sigur! La pagina 5 din documentul „Circular Economy Act – FEAD Policy Recommendations”, sunt prezentate principalele provocări care împiedică dezvoltarea economiei circulare în Europa. Iată o prezentare clară și explicativă a acestora:

Provocările actuale pentru dezvoltarea economiei circulare în Europa

Deși Uniunea Europeană a făcut eforturi importante, performanța în utilizarea materialelor circulare rămâne scăzută: doar 11,8% din materialele folosite de industrie în 2023 proveneau din reciclare — o creștere nesemnificativă față de 2010.

Această stagnare scoate în evidență nevoia de măsuri robuste pe partea cererii, dar și de corectarea inegalităților între materialele reciclate și cele virgine.

FEAD identifică zece provocări majore:

1. Cerere limitată pentru materiale reciclate

  • Materialele reciclate sunt deseori mai scumpe decât cele virgine.
  • Prețul materiilor prime virgine nu reflectă costurile externe (impact de mediu, social etc.).
  • Supraproducția din țări terțe menține prețurile scăzute pentru materiale noi.

2. Lipsa stimulentelor pentru investiții

  • Reciclarea este costisitoare și presupune investiții mari.
  • Reglementările complexe și sprijinul financiar insuficient descurajează investitorii.

3. Concurență neloială din partea importurilor

  • Materialele reciclate din afara UE adesea nu respectă standarde de trasabilitate și calitate.
  • Aceste importuri subminează eforturile europene de sustenabilitate.

4. Limitările schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului (EPR)

  • Multe scheme EPR sunt ineficiente și nu stimulează eco-designul.
  • Există concurență neloială între schemele EPR și operatorii privați de gestionare a deșeurilor.

5. Lipsa infrastructurii de colectare separată

  • Insuficiența infrastructurii afectează în special:
    • Deșeurile electrice și electronice (WEEE);
    • Biodeșeurile.

6. Rata mare de depozitare a deșeurilor municipale

  • În 2023, 22% din deșeurile municipale (circa 51 milioane de tone) au fost depozitate în gropi de gunoi.
  • Există diferențe mari între statele membre în ceea ce privește performanța.

7. Fragmentarea criteriilor de sfârșit de deșeu (End-of-Waste)

  • Lipsa unor criterii uniforme la nivel UE împiedică libera circulație a materialelor reciclate.
  • Aprobarile durează mult și variază între statele membre.

8. Riscurile de siguranță în gestionarea deșeurilor

  • Gestionarea incorectă a bateriilor litiu și a capsulelor de oxid de azot a dus la o creștere a incendiilor în centrele de reciclare.

9. Prezența substanțelor periculoase în materiale

  • Aceste substanțe afectează:
    • Calitatea materialelor reciclate;
    • Siguranța proceselor de reciclare;
    • Piața de desfacere pentru materialele reciclate.

10. Implementare și aplicare slabe ale reglementărilor UE

  • Aplicarea neuniformă a normelor în diferite state membre creează:
    • Bariere comerciale interne;
    • Condiții de concurență inegale.

Este semnificativă critica dură asociației la adresa schemelor de răspundere extinsă a producătorilor:

Un Cadru Inteligent pentru Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor (EPR)

Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor (EPR) este un instrument de politică important în tranziția către o economie circulară, dar pentru a-și atinge întregul potențial, trebuie implementat într-un mod inteligent, echilibrat și prietenos cu concurența.

În prezent, EPR-urile în Europa au ajuns să ridice o serie de probleme:

  • Distorsionarea pieței prin monopolizarea activităților de gestionare a deșeurilor de către organizațiile de responsabilitate ale producătorilor (PRO-uri);
  • Lipsa de transparență și reducerea concurenței;
  • Aplicarea haotică a schemelor, fără o analiză clară a eșecurilor de piață care să justifice intervenția.

Principalele recomandări FEAD pentru reformarea EPR:

1. Aplicarea EPR doar unde există eșecuri clare de piață

EPR ar trebui introdus numai atunci când piața liberă nu poate asigura:

  • Colectarea și reciclarea eficientă a fluxurilor de deșeuri;
  • Stabilitatea investițiilor în reciclare;
  • Prevenirea poluării și a pierderilor de materiale în mediu.

Criterii pentru identificarea eșecului de piață:

  • Deșeurile sunt predominant depozitate sau incinerate, deși există capacități de reciclare disponibile;
  • Recyclarea este tehnic fezabilă, dar nu competitivă economic față de materialele virgine;
  • Colectarea și trasabilitatea sunt inadecvate, existând riscuri mari de abandon sau tratare ilegală.

2. Prioritizarea schemelor de tip EPR financiar, nu operațional

  • În EPR-ul financiar, producătorii plătesc, dar nu gestionează direct deșeurile.
  • În EPR-ul operațional, producătorii controlează inclusiv colectarea și tratamentul, ceea ce poate genera conflicte de interese și monopolizare.

FEAD susține că operatorii de gestionare a deșeurilor ar trebui să rămână liberi să concureze între ei pe baza calității serviciilor, nu să fie excluși de către PRO-uri controlate de producători.

3. Separarea clară a rolurilor în cadrul EPR

  • Organizațiile de responsabilitate a producătorilor (PRO-uri) nu trebuie să fie și proprietarii infrastructurii de tratare sau să decidă asupra traseului deșeurilor.
  • Deșeurile trebuie să rămână în proprietatea operatorilor licențiați de gestionare, pentru a păstra investițiile și controlul asupra calității tratamentului.

4. Crearea unui organism independent de monitorizare

  • Instituirea unor structuri naționale independente pentru supervizarea EPR-urilor.
  • Aceste organisme ar trebui să:
    • Evalueze performanțele de mediu și economice ale EPR-urilor;
    • Consilieze în privința taxelor plătite de producători (inclusiv modularea lor după performanțele de eco-design);
    • Asigure transparența deciziilor și evitarea practicilor abuzive.

5. Stimularea eco-designului prin modularea taxelor

  • Produsele durabile, reparabile, reciclabile și cele ce conțin materiale reciclate ar trebui să fie taxate mai puțin.
  • Produsele greu de reciclat sau poluante ar trebui să suporte taxe mai mari.
  • Modularea trebuie să fie realizată clar și armonizat în întreaga UE.

6. Transparența datelor și acces deschis pe piață

  • PRO-urile trebuie să publice date detaliate despre:
    • Colectare;
    • Sortare;
    • Reciclare;
    • Tratarea finală.
  • Contractele pentru servicii de gestionare a deșeurilor trebuie să fie atribuite prin proceduri deschise și transparente.
  • Trebuie prevenită favorizarea netransparentă a anumitor operatori.

Concluzie

FEAD subliniază că un cadru EPR inteligent ar trebui:

  • Să susțină concurența loială;
  • Să încurajeze inovația și investițiile;
  • Să promoveze eco-designul;
  • Să asigure că operatorii privați pot concura liber în piață;
  • Să ofere încredere consumatorilor și industriei că sistemele sunt eficiente, echitabile și orientate spre rezultate reale de circularitate.

Viziunea pentru 2030: Obiectivul 25% Circular Material Use Rate

FEAD solicită ca până în 2030 să fie atinsă o rată de utilizare a materialelor circulare de 25%, un obiectiv esențial pentru autonomia strategică și pentru reducerea amprentei de carbon a economiei europene.

Concluzie

Circular Economy Act propus de FEAD nu este doar o nouă directivă legislativă, ci o viziune integrată despre viitorul Europei: un continent autonom, competitiv, verde și rezilient. Implementarea acestor recomandări ar reprezenta un salt calitativ către o economie în care resursele sunt respectate și valorificate la maxim, în beneficiul mediului, economiei și societății.