Raportul „The State of Zero Waste Municipalities – ediția a 5-a”, publicat de Zero Waste Europe pe 29 aprilie 2025, oferă o imagine detaliată a progreselor realizate de orașele europene în tranziția către o economie circulară și sustenabilă. Într-un context marcat de provocări globale precum creșterea cantității de deșeuri, epuizarea resurselor și regresul politicilor de mediu, raportul evidențiază inițiativele locale care demonstrează eficiența soluțiilor zero waste în diverse contexte.

Pentru claritate, procesul de certificare „Zero Waste Cities” este un cadru oficial dezvoltat de rețeaua Zero Waste Europe, care recunoaște și sprijină municipalitățile ce adoptă politici concrete pentru reducerea deșeurilor și tranziția către o economie circulară. Această certificare nu este simbolică, ci presupune angajamente clare, măsurabile și monitorizabile.

🔹 Ce presupune certificarea „Zero Waste Cities”?

1. Angajament politic oficial

• Consiliul local trebuie să adopte o rezoluție formală prin care se angajează să devină „zero waste”.
• Se stabilește o țintă clară de reducere a deșeurilor reziduale și creștere a colectării separate.

2. Plan de acțiune

• Municipalitatea trebuie să elaboreze un plan local de gestionare a deșeurilor, aliniat cu principiile zero waste.
• Planul include obiective, termene, indicatori și buget estimativ.

3. Implementare în etape

• Se implementează măsuri concrete: colectare separată extinsă, compostare locală, PAYT (plătești pentru cât arunci), centre de reutilizare etc.
• Autoritatea locală trebuie să colaboreze cu comunitatea și cu actorii economici locali.

4. Monitorizare și raportare anuală

• Orașele certificate sunt obligate să transmită date anuale privind:
  • kg de deșeuri reziduale/capita
  • % de colectare separată
  • progrese față de ținte
• Zero Waste Europe și organizația locală parteneră verifică datele.

5. Audit extern și recertificare

• La fiecare 3 ani, se efectuează un audit independent pentru a verifica respectarea standardelor.
• Lipsa progresului poate duce la revocarea certificării.

🔹 Beneficiile certificării

• Recunoaștere internațională: orașele devin exemple de bună practică.
• Acces la resurse și suport tehnic din partea rețelei Zero Waste Europe.
• Îmbunătățirea relației cu cetățenii, prin politici transparente și participative.
• Acces prioritar la proiecte-pilot și finanțări UE, în unele cazuri.

🔹 Exemple de orașe certificate:

• Ljubljana (Slovenia) – primul oraș capitală certificat
• Capannori (Italia) – pionier al mișcării zero waste
• Barcelona și Munchen – primele orașe mari certificate în 2024

Un exemplu emblematic de plan de acțiune Zero Waste este cel implementat de orașul Parma din Italia, recunoscut pentru abordarea sa riguroasă în gestionarea deșeurilor.

♻️ Planul de acțiune Zero Waste al orașului Parma

Începând cu anul 2013, Parma a adoptat o strategie ambițioasă pentru reducerea deșeurilor, care include următoarele măsuri:

• Colectare separată extinsă: Implementarea unui sistem de colectare separată a deșeurilor, cu un accent deosebit pe deșeurile organice, pentru a facilita reciclarea și compostarea.
• Sistem de tarifare PAYT (Pay-As-You-Throw): Introducerea unui sistem de tarifare bazat pe cantitatea de deșeuri reziduale generate, încurajând astfel reducerea cantității de deșeuri produse de fiecare gospodărie.
• Supraveghere și sancțiuni: Utilizarea camerelor de supraveghere și a personalului specializat pentru monitorizarea respectării regulilor de gestionare a deșeurilor, cu amenzi de până la 10.000 de euro pentru încălcări grave.
• Centre de reutilizare și reciclare: Dezvoltarea unor centre specializate pentru promovarea reutilizării și reciclării materialelor, contribuind la reducerea cantității de deșeuri trimise la depozitele de gunoi.

Aceste măsuri au condus la o rată de reciclare de peste 80%, depășind țintele stabilite la nivel european.

Acest exemplu evidențiază modul în care o abordare integrată și riguroasă poate transforma un oraș într-un model de succes în gestionarea sustenabilă a deșeurilor.

Orașe lider în tranziția zero waste

Raportul subliniază progresele semnificative ale unor orașe europene în implementarea strategiilor zero waste:

• Barcelona: Cu o populație de aproximativ 1,6 milioane de locuitori, Barcelona a adoptat o strategie ambițioasă de reducere a deșeurilor. Obiectivele includ atingerea unei rate de colectare separată a deșeurilor de 67% și reducerea cantității de deșeuri generate per capita la 427 kg până în 2027. (Barcelona and Munich become Zero Waste Certified Cities - Rezero)
• Munchen: Al treilea cel mai populat oraș din Germania, Munchen, s-a angajat să reducă deșeurile municipale solide cu 15% până în 2035, vizând o cantitate de 310 kg per capita anual. De asemenea, orașul își propune să reducă deșeurile reziduale cu 35%, ajungând la 127 kg per capita anual. (Barcelona and Munich: the largest European cities to get zero waste certification | TheMayor.EU)
• Ljubljana: Capitala Sloveniei a devenit un model de succes în gestionarea deșeurilor urbane, cu o rată de reciclare de peste 60%. Orașul a implementat politici eficiente și tehnologii moderne pentru a reduce cantitatea de deșeuri și a promova economia circulară. (Zero-waste strategy: Ljubljana, Slovenia – EBRD)

Provocări în Europa Centrală și de Est

Raportul evidențiază și provocările cu care se confruntă țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România. Un raport realizat de Bankwatch, în colaborare cu Zero Waste Europe, arată că alocările bugetare actuale ale UE pentru economia circulară și gestionarea deșeurilor municipale sunt insuficiente pentru a ajuta aceste țări să atingă țintele de decarbonizare. Lipsa investițiilor țintite în tratarea biodeșeurilor și în infrastructura de reciclare reprezintă obstacole majore în calea progresului. (EU budget gap holding back municipal waste reform and decarbonisation in central and eastern Europe - Bankwatch)

Perspective și acțiuni viitoare

Pentru a sprijini tranziția către orașe zero waste, Zero Waste Europe organizează un webinar intitulat „Stories of impact and hope: The State of Zero Waste Municipalities Report” pe 6 mai 2025. Evenimentul va oferi informații exclusive despre inițiativele de succes și va facilita discuții cu lideri locali și experți în domeniu. (Stories of impact and hope: The State of Zero Waste Municipalities Report - Zero Waste Europe)

Raportul complet poate fi descărcat de pe site-ul Zero Waste Europe și oferă o resursă valoroasă pentru autoritățile locale, organizațiile neguvernamentale și cetățenii interesați de promovarea sustenabilității și reducerii deșeurilor în comunitățile lor.

Raportul "The State of Zero Waste Municipalities – ediția a 5-a (2025)" aduce câteva noutăți importante față de edițiile anterioare, reflectând evoluția mișcării zero waste în Europa și adaptarea la provocările actuale. Iată cele mai semnificative diferențe și elemente noi:

🔹 1. Scalare la orașe mari

• Pentru prima dată, raportul include mari orașe europene certificate Zero Waste, precum Barcelona și Munchen.
• Edițiile anterioare se concentrau în special pe comunități mici sau medii, în timp ce acum se demonstrează că principiile zero waste pot fi aplicate și în zone metropolitane complexe.

🔹 2. Indicatori de performanță mai detaliați

• Raportul 2025 introduce noi indicatori cantitativi, precum:
  • kg de deșeuri reziduale/cap de locuitor
  • procente de reducere anuală a generării de deșeuri
  • proiecții clare pentru anii 2027, 2030 și 2035
• Se pune accent pe rezultatele măsurabile și pe monitorizarea progresului pe termen lung.

🔹 3. Integrarea perspectivei financiare

• Spre deosebire de edițiile trecute, raportul actual evidențiază rolul finanțării publice și al bugetelor UE în implementarea politicilor zero waste.
• Include analize comparative despre lacunele de finanțare în Europa Centrală și de Est, cu accent pe România, Bulgaria și Polonia.

🔹 4. Abordare strategică la nivel de politici publice

• Este prima ediție care discută corelarea dintre strategiile zero waste și politicile climatice, inclusiv contribuția la decarbonizare.
• Include recomandări concrete pentru guverne și administrații locale legate de adaptarea legislației și de integrarea circularității în planificarea urbană.

🔹 5. Evenimente și instrumente de sprijin asociate

• Raportul este lansat în paralel cu inițiative interactive precum:
  • Webinarul „Stories of Impact and Hope” (6 mai 2025)
  • Ghiduri actualizate pentru municipalități care doresc să adopte certificarea Zero Waste Cities

Iată un tabel comparativ între ediția din 2025 și ediția precedentă (2023) a raportului The State of Zero Waste Municipalities, evidențiind principalele diferențe:

Acest tabel reflectă modul în care ediția 2025 aduce o abordare mai matură, mai integrată și strategică, răspunzând provocărilor curente din Europa.

Pentru cunoscători:

În ediția 2025 a raportului „The State of Zero Waste Municipalities”, sunt analizați o serie de indicatori de performanță pentru a evalua progresul orașelor în tranziția către zero waste. Acești indicatori sunt esențiali pentru comparabilitate, monitorizare și luarea deciziilor politice. Iată o listă cu principalii indicatori utilizați:

📊 Indicatori de performanță analizați în raportul 2025

♻️ Gestionarea deșeurilor

1. Cantitatea de deșeuri reziduale generate per capita (kg/locuitor/an)
   • Este unul dintre cei mai importanți indicatori: arată cât „rămâne” după colectarea separată.
2. Rata de colectare separată (%)
   • Procentul de deșeuri colectate separat (hârtie, plastic, sticlă, bio etc.) din totalul generat.
3. Rata de reciclare (%)
   • Procentul deșeurilor colectate separat care sunt efectiv reciclate.
4. Reducerea deșeurilor per capita față de un an de referință (în procente)
   • Măsoară eficiența politicilor de prevenire a generării deșeurilor.
5. Cantitatea totală de deșeuri municipale generate (tone/an)
   • Util pentru orașele mari, oferă o imagine absolută.
6. Proporția de deșeuri organice gestionate separat (%)
   • Esențial pentru combaterea emisiilor de metan și îmbunătățirea compostării.

🌱 Prevenirea și circularitatea

7. Număr de inițiative de reutilizare sau reparații active în oraș
   • Ateliere de reparații, magazine second-hand, biblioteci de obiecte etc.
8. Cantitatea de deșeuri evitate prin acțiuni de prevenire (tone/an)
   • Estimată prin proiecte pilot sau măsurători locale.
9. Gradul de implementare a tarifării diferențiate („plătește pentru cât arunci”)
   • Sistem PAYT sau similar – indicator al eficienței economice.

🏛️ Guvernanță și implicare

10. Existența unui plan local de gestionare a deșeurilor cu ținte zero waste
    • Plan formal adoptat de autoritățile locale.
11. Număr de angajați dedicați politicilor de deșeuri și circularitate
    • Măsoară capacitatea administrativă.
12. Gradul de implicare a comunității (%) în procese de consultare și educație
    • Proximitate cu cetățenii: ateliere, campanii de informare, co-design.

Acești indicatori sunt analizați în funcție de date oficiale, rapoarte locale și interviuri cu autoritățile municipale. De asemenea, unele sunt integrate în procesul de certificare „Zero Waste Cities”.