Jean-Benoît Bel, expert al rețelei internaționale ACR+, a prezentat în cadrul unei sesiuni recente a Forumului Internațional pentru Mediu un set de bune practici și recomandări privind colectarea și valorificarea bio-deșeurilor municipale. Tema devine tot mai importantă în contextul noilor obligații legislative europene privind colectarea separată a deșeurilor biodegradabile.

Context legislativ: o tranziție necesară

În conformitate cu Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE, revizuită în 2018 prin Directiva UE 2018/851), toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie să asigure, până cel târziu la 31 decembrie 2023, colectarea separată a deșeurilor municipale biodegradabile. Această măsură face parte din tranziția mai amplă către o economie circulară și are scopul de a stimula reciclarea resurselor organice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității solului prin utilizarea compostului de calitate.

Situația actuală: progrese modeste și provocări semnificative

La un an de la intrarea în vigoare a obligației de colectare separată, datele disponibile arată că doar 25% din deșeurile de bucătărie sunt corect sortate, conform unui raport realizat de BIC și Zero Waste Europe în 2024. Printre problemele identificate se numără:

• Discrepanțe semnificative între regiuni în ceea ce privește cantitățile și calitatea colectării;
• Lipsa unor ținte clare la nivel local;
• Un cadru economic nefavorabil pentru dezvoltarea colectării bio-deșeurilor;
• Nevoia urgentă de a dezvolta piețe pentru produsele rezultate din reciclare (ex: compost, fertilizatori).

Modele de colectare: avantaje și dezavantaje

Jean-Benoît Bel a detaliat două modele principale de colectare:

• Colectarea de la ușă la ușă: asigură rate mai mari de captare și o contaminare mai redusă (1-5%), însă implică costuri mai ridicate și o flexibilitate redusă pentru cetățeni.
• Punctele de colectare unde cetățenii aduc deșeurile("bring schemes"): oferă costuri mai mici și flexibilitate sporită, însă cu o calitate mai slabă a materialului colectat (5-15% contaminare).

În ambele cazuri, informația, comoditatea(convenience) și motivația cetățenilor sunt factori esențiali în determinarea comportamentului de sortare.

Exemple de bune practici

Milano: exemplu de succes într-un oraș dens populat

Începând din 2013, Milano (1,4 milioane locuitori, 7.000 loc/km²) a implementat un sistem de colectare de la ușă la ușă pentru deșeurile de bucătărie, inclusiv restaurante (servicii superioare), cu colectare de două ori pe săptămână, comparativ cu o singură dată pentru deșeurile reziduale.

Context

• Sistem organizat cu cutii și saci de bucătărie
• Kit de pornire furnizat la lansare
• Comunicare direcționată, de exemplu, către nou-veniți, în 10 limbi
• Aplicație pentru smartphone care centralizează informații practice
• 30 de inspectori care verifică deșeurile alimentare și deșeurile reziduale (saci transparenți) cu amenzi

Rezultatele sunt remarcabile:

• Captare de 95 kg/cap/an, cu o rată de captare de 85% și impurități de doar 4-5%;
• Comunicare țintită, în 10 limbi, și inspecții regulate ale sacilor transparenți pentru monitorizare și sancționare.

Partizánske: proiect-pilot de colectare în zone rezidențiale

Un proiect pilot derulat în Partizánske (Slovacia) a arătat că, prin distribuirea de kituri inițiale și implicarea activă a cetățenilor, se pot obține rezultate excelente într-un timp scurt în privința captării și reducerii contaminării.

Porto: crearea unei piețe de compost de calitate

Porto a dezvoltat o marcă proprie de produse compostate, vândute la un preț ridicat (60 €/tonă), axându-se pe calitatea și valoarea nutritivă, nu doar pe aspectul circularității.

Inovații tehnologice și noi oportunități

În paralel cu metodele clasice de compostare, se dezvoltă noi tehnologii pentru valorificarea bio-deșeurilor:

• Creșterea insectelor (ex: musca soldatului negru) pentru producția de proteine;
• Producerea de celuloză bacteriană pentru industria cosmetică, alimentară sau de materiale compozite;
• Producția de materiale pe bază de miceliu pentru construcții sau ambalaje;
• Recuperarea de nutrienți din digestat pentru fabricarea fertilizatorilor circulari.

Aceste inovații pot contribui la diversificarea piețelor pentru produsele rezultate din bio-deșeuri, reducând dependența de fertilizanți chimici și creând noi surse de venituri.

Factori cheie pentru succes

Conform concluziilor prezentării, câțiva factori sunt esențiali pentru o tranziție reușită:

• Stabilirea de ținte clare pentru autoritățile locale;
• Instrumente economice care să penalizeze amestecarea bio-deșeurilor cu deșeurile reziduale (ex: taxe diferențiate, "plătești cât arunci");
• Promovarea unor piețe viabile pentru compost și digestat, inclusiv prin subvenții și standarde de calitate;
• Monitorizare riguroasă și transfer transparent de informații între nivelurile administrației.

Managementul bio-deșeurilor municipale este nu doar o obligație legală, ci și o oportunitate de a construi orașe mai sustenabile, de a sprijini agricultură locală sănătoasă și de a reduce impactul asupra mediului. Cu o combinație de reglementări clare, soluții tehnice adaptate și implicare cetățenească, tranziția către un sistem eficient de colectare și valorificare a bio-deșeurilor este nu doar posibilă, ci și esențială pentru viitor.