Măsurile drastice de mediu pe care România le-a tot evitat ani la rând nu mai sunt o proiecție pentru „săptămâna viitoare”. Ele au devenit realitate. Au fost votate, au intrat în dezbaterea publică, iar efectele lor se vor resimți nu peste zece ani, ci chiar de acum.
Pentru unii, această schimbare este percepută ca o condamnare: costuri suplimentare, obligații împovărătoare, birocrație crescută. Pentru alții, este poate ultima șansă de a aduce ordine într-un sector care s-a clătinat prea mult
Suntem în iulie. E vară, e cald. Prea cald. Din nou. Încă un an cu temperaturi record, încă un sezon cu coduri roșii, cu păduri în flăcări, cu râuri secate și cuvinte mari rostite la rece în studiouri climatizate. Ne spun că e „un semnal de alarmă”. Dar câte sirene trebuie să mai auzim până să înțelegem că nu mai e vorba despre un semnal — ci despre incendiu în toată regula?
De la Bruxelles la București, deciziile se iau cu o viteză comparabilă cu topirea ghețarilor. Adică lent și, de cele mai
România a intrat, la sfârșitul lui iunie 2025, într-un nou capitol politic important, odată cu învestirea guvernului condus de Ilie Bolojan. Acest guvern, format dintr-o coaliție pro-europeană compactă, are însă un obiectiv clar: reducerea celui mai mare deficit bugetar
Reformă fiscală sub lupa Bruxelles-ului
Pe fondul procedurii de deficit excesiv declanșată în 2020, Comisia Europeană și-a accentuat poziția: recomandările „net expenditure” cer o ajustare rapidă și realistă în buget, prin