Potrivit Legii, sunt considerate ca fiind infracţiuni şi sancţionate ca atare următoarele fapte:

• Colectarea, transportul, valorificarea sau eliminarea de deşeuri, inclusiv supravegherea acestor operaţiuni şi întreţinerea ulterioară a spaţiilor de eliminare, cât şi acţiunile întreprinse de brokeri în procesul de gestionare a deseurilor, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului – pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

În situatia în care faptele menţionate mai sus sunt  săvârţite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

• Exportul de deşeuri cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, dacă această activitate intră în domeniul de aplicare al art.2 pct.35 din Regulamentul (CE) nr.1.013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din data de 14.06.2006 privind transferurile de deşeuri, indiferent dacă transportul se efectuează printr-una sau mai multe operaţiuni – pedepsit cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Fapta  săvârşită din culpă se sancţionează cu pedeapsă de mai sus redusă, însă, la jumătate sau cu amendă.

• Exploatarea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, a unei instalaţii în care se desfăşoară o activitate periculoasă sau în care sunt depozitate ori utilizate substanţe sau preparate periculoase, de natură a provoca în afara instalaţiei decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului - pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

În cazul în care fapta se  săvârşeşte din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate sau se aplică sancţiunea amenzii.

• Comerţul cu exemplare din speciile de faună sau floră  sălbatică protejate ori cu părţi sau derivate ale acestora, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, cu excepţia cazului în care respectiva faptă afectează o cantitate mică de astfel de exemplare şi are un impact nesemnificativ asupra stării de conservare a speciilor - pedepsit cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă.

În situaţia în care comerţul priveşte specii de faună reglementate de art.33 alin.(1) şi (2) din O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei  sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile sancţiunile stabilite în mod expres prin dispoziţiile art.52 alin.(2) din această ordonanţă, respectiv închisoarea de la 3 luni la 1 an sau amendă penală de la 30.000 Lei la 60.000 Lei.

Asemănător cazului de mai sus, dacă fapta se  săvârseşte din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate sau se aplică sancţiunea amenzii.

• Producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu – pedepsite cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

Dacă aceste fapte sunt săvârşite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

• Deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, a unei cantităţi de materiale în aer sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului - pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deversarea, emiterea sau introducerea, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, de surse de radiaţii ionizante în aer, apa sau sol care pot provoca decesul ori vătămarea gravă a unei persoane sau un prejudiciu semnificativ adus mediului.

Dacă aceste fapte sunt  săvârşite din culpă, limitele pedepsei se reduc la jumătate.

• Producţia, manipularea, prelucrarea, tratarea, depozitarea temporară sau definitivă, importul, exportul, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu, de materiale nucleare ori de materiale radioactive periculoase - pedepsite cu închisoarea de la 3 luni la 10 ani.

Dacă, însă, faptele de mai sus au produs un pericol public, au avut vreuna din urmările reglementate de art.181 sau art.182 din Codul Penal – respectiv pricinuirea unei vătămări a integrităţii corporale sau  sănătăţii care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile sau pricinuirea unei vătămări a integrităţii corporale sau  sănătăţii care necesit pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, ori care a produs vreuna dintre următoarele consecinţe: pierderea unui simţ sau organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei – ori au cauzat o pagubă, pedeapsă aplicabilă este închisoarea de la 1 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă aceste fapte au avut, însă, consecinţe deosebit de grave, în sensul art. 146 din Codul Penal – respectiv au produs pagube materiale mari, au avut repercursiuni asupra realizării planului de stat sau al unităţii, au produs o stânjenire importantă activităţii unităţii ori au cauzat alte asemenea urmări – pedeapsă aplicabilă va fi închisoarea de 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa va fi detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

În toate cazurile prezentate la acest punct, Legea reglementează pedepsirea tentativei.

Legea reglementează două infracţiuni prevăzute de art.279 ^1 şi art.302^2 din Codul Penal în cazul cărora  săvârşirea din culpă a faptelor reglementate de aceste articole se sancţionează cu pedeapsa prevazută de acestea, ale cărei limite se reduc la jumătate.

Totodată, Legea stabileşte ce se întamplă în cazul faptelor prevăzute de art. 271 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare,  săvârşite din culpă – respectiv introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase (infracţiunea de contrabandă calificată). În acest caz, pedeapsa aplicabilă este cea prevăzută în articolul menţionat - închisoarea de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare – ale cărei limite se reduc la jumătate.

În cazul faptelor prevăzute de art.52 alin.(1) lit.c) şi d) din O.U.G. nr.57/2007 menţionată mai sus – respectiv infracţiunile constând din nerespectarea prevederilor art.28 alin.(1) şi cele constând din nerespectarea prevederilor art.33 alin.(1) şi (2) din acelaşi act normativ –  săvârşite din culpă, se sancţionează cu amendă.

Orice persoana care în exercitarea atribuţiilor legale constată  săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de lege are obligaţia de a sesiza de îndată organele de urmărire penală.

Legea stabileşte, de asemenea, în Anexa nr.1 Lista actelor normative care cuprind prevederi a căror nerespectare reprezintă o încălcare a dispoziţiilor legale în domeniu potrivit art.2 lit.a) din Lege şi care transpun actele juridice prevăzute în Anexa A la Directiva 2008/99/CE,  iar în Anexa nr.2 Lista actelor normative care cuprind prevederi a căror nerespectare reprezintă o încălcare a dispoziţiilor legale în domeniu potrivit art.2 lit.a) din Lege şi care transpun actele juridice prevăzute în Anexa B la Directiva 2008/99/CE.

În concluzie, putem susţine că actul normativ care a facut obiectul prezentului articol oferă o  completare a legislaţiei interne existente în domeniul protecţiei mediului, prin reglementarea fermă şi sancţionarea ca infracţiuni a faptelor privind degradarea mediului, şi asigură, totodată, alinierea acestei legislaţii la standardele europene în acest domeniu, concomitent cu respectarea de către România a obligaţiilor sale decurgând din calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Cleopatra Duţu
Avocat colaborator

Cătălin Gîscan

Avocat partener
Coordonator Departamentul de Autorităţi Publice, Mediu şi Utilităţi

BOSTINA & Asociaţii SPRL

Prezentul articol îşi propune  să ofere o prezentare a principalelor măsuri de natură penală aprobate prin recent intrata în vigoare Lege nr.101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului (denumită în continuare „Legea”), în vederea asigurării unei protecţii eficace a mediului. Acest act normativ transpune la nivel naţional prevederile Directivei 2008/99/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal. România, asemănător celorlalte state membre ale Uniunii Europene, avea obligaţia de a transpune prevederile acestei Directive şi de a comunica măsurile naţionale de executare aferente, până la data de 26 Decembrie 2010.