Una dintre declarațiile cheie legate de raportul Draghi lansat recent a fost rostită în a doua parte a conferinței de presă : „Ei bine, în opinia mea, suntem deja într-o stare de criză”, a răspuns Mario Draghi la o întrebare a unui jurnalist. Răspunsul la criză se află în titlul raportului: „Viitorul competitivității europene”.
„Am ajuns în punctul în care, fără acțiune, va trebui fie să ne compromitem bunăstarea, mediul înconjurător sau libertatea noastră”, a avertizat Draghi la lansarea raportului la Bruxelles.
„Europa și-a făcut griji cu privire la încetinirea creșterii de la începutul acestui secol. Au apărut și au plecat diverse strategii de creștere a ratei de creștere, dar tendința a rămas neschimbată”, se arată în raport. Pentru a digitaliza și a decarboniza economia și pentru a crește capacitatea noastră de apărare , ponderea investițiilor în Europa va trebui să crească cu aproximativ 5 puncte procentuale din PIB până la nivelurile observate ultima dată în anii 1960 și 1970.
Deci, prin Raportul Draghi scena este pregătită pentru mai multe politici care trebuie coordonate pentru a obține creștere, iar sustenabilitatea este unul dintre domeniile prioritare. Acesta subliniază necesitatea unui plan comun de decarbonizare și competitivitate pentru a aborda provocările legate de costurile ridicate ale energiei, obiectivele de decarbonizare și inovarea în tehnologie curată, surse de energie curată și condiții de concurență echitabile în sectoarele care se confruntă cu concurență neloială. În mod specific , aceste remarci au generat întrebări legate de exporturile chineze către UE. Întrebat dacă Europa ar trebui să „devină mai dură” cu China, Draghi a refuzat să dea un răspuns clar.
Pragmatismul în legătură cu decarbonizarea constituie noua abordare, semnalând o îndepărtare de la eforturile anterioară fără compromisuri pe obiective ambițioase, care consumă resurse imense la nivel european.
Raportul subliniază importanța implementării unei strategii mixte care implică diferite instrumente de politică pentru diverse industrii, concentrându-se pe reducerea costurilor cu energia, captarea oportunităților industriale în tranziția ecologică și asigurarea unei concurențe loiale. În plus, sugerează o abordare neutră din punct de vedere tehnologic a decarbonizării, valorificând toate soluțiile disponibile în mod eficient și subliniază importanța accelerării proceselor de autorizare pentru noile proiecte energetice.
Raportul subliniază, de asemenea, nevoia de concentrare colectivă a UE asupra rețelelor de energie pentru a debloca potențialul energiei curate și solicită un cadru instituțional mai puternic pentru o veritabilă Uniune Energetică. În plus , pledează pentru o abordare pragmatică a decarbonizării în zonele unde costurile sunt greu de atenuat. Specific, acestea sunt industriile și sectoarele legate de transport, recomandând sprijin și finanțare sporite pentru eforturile de decarbonizare. Raportul subliniază, de asemenea, importanța reorientării sprijinului pentru producția de tehnologie curată, promovarea tehnologiilor în care UE este lider și dezvoltarea parteneriatelor industriale cu țări terțe .
În cele din urmă, sugerează dezvoltarea unui plan de acțiune industrială pentru sectorul auto, care să se concentreze pe abordări neutre din punct de vedere tehnologic pentru a reduce emisiile și a spori competitivitatea . Implicatiile? investiții de 750 până la 800 de miliarde EUR.
Unele remarci sunt divergente fata de ortodoxia promovata de institutiile europene:
Referindu-se la taxa de frontieră pe carbon, Draghi a scris în raport, „În timp ce CBAM(carbon border adjustment mechanism) este un instrument important pentru companiile europene pentru a rămâne competitive față de concurența lor internațională care se confruntă cu prețuri scăzute sau fără taxe de carbon, succesul său este încă incert”.
În sustenabilitate și industrie, „Europa trebuie să se confrunte cu unele alegeri fundamentale despre cum să-și urmeze calea de decarbonizare, păstrând în același timp poziția competitivă a industriei sale. Este puțin probabil ca soluțiile alb-negru să aibă succes în contextul european”, a spus Draghi.
„Cel mai important, «Green Deal-ul european» a fost bazat pe crearea de noi locuri de muncă «verzi», astfel încât sustenabilitatea sa politică ar putea fi pusă în pericol dacă decarbonizarea duce în schimb la dezindustrializarea în Europa – inclusiv a industriilor care pot sprijini tranziția ecologică”, potrivit lui Draghi.
Semnificativ, se recomandă printre altele, stabilirea unei adevărate piețe unice pentru deșeuri și circularitate și trecerea către politici de durabilitate și mediu prin implementarea unui „mecanism de ajustare a frontierei de carbon” ( CBAM) pentru a aborda emisiile de carbon la importurile in spatiul comunitar.
Lansat cu sprijinul președintelui Ursula von der Leyen la conferința de presă comună cu Mario Draghi pe tema raportului privind viitorul competitivității UE, autorul a beneficiat în mai multe rânduri de salutul „dragă Mario” din partea înaltului oficial al UE. Deși analiza situației și propunerile incluse în raport sunt menite să genereze un sentiment de urgență, primele reacții sunt diverse; rămâne de văzut dacă modul de funcționare a instituțiilor europene va duce la vreo schimbare.