România a intrat, la sfârșitul lui iunie 2025, într-un nou capitol politic important, odată cu învestirea guvernului condus de Ilie Bolojan. Acest guvern, format dintr-o coaliție pro-europeană compactă, are însă un obiectiv clar: reducerea celui mai mare deficit bugetar

Reformă fiscală sub lupa Bruxelles-ului

Pe fondul procedurii de deficit excesiv declanșată în 2020, Comisia Europeană și-a accentuat poziția: recomandările „net expenditure” cer o ajustare rapidă și realistă în buget, prin economii și eventuale creșteri de taxe, pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Până la sfârșitul lunii iunie, guvernul român are obligația de a prezenta un plan credibil – un mix de tăieri de cheltuieli, amânări de investiții și, probabil, majorări moderate de TVA – fără de care riscă scăderea ratingului de credit și piedici la finanțările europene

Presiuni noi de la Bruxelles

În paralel, la nivel european, Comisia a introdus recente directive privind:

Piaţa internă și fiscalitatea digitală, odată cu adoptarea pachetului „VAT in the Digital Age” (ViDA) la 11 martie 2025. Acesta include raportare digitală în timp real prin e-facturare și un sistem comun de înregistrare TVA pentru vânzările intra-UE – măsuri menite să reducă evaziunea și să modernizeze economia fiscală europeană

Reforma screeningului investițiilor străine directe (FDI) — Comitetul Coreper al UE a aprobat cadrul pentru negocieri trilaterale, extinzând verificarea investițiilor străine în sectoare strategice (semiconductori, AI, biotehnologie) din 2026

Cota de carbon (CO₂) — Europa se pregătește să aplice, din 2027, un mecanism de tranzacționare a emisiilor de CO₂ pentru combustibilii destinați transportului și încălzirii. State membre precum Germania și Cehia cer un mecanism flexibil, cu permituri suplimentare în caz de creștere accentuată a prețului .

Sinergii și adaptări autohtone

România se află, astfel, la intersecția a două drumuri:

Politica fiscală internă, care cere austeritate rapidă și clarificarea planului bugetar. Obligațiile europene, care impun reforme instituționale: digitalizare fiscală, control sporit al investițiilor, tranziție ecologică, conformitate cu normele de mediu și securitate strategică. Acestea creează o oportunitate: adaptarea agriculturii, transporturilor, energiei și ed-tech la standardele UE poate genera fonduri nerambursabile, dar și riscuri pentru întreprinzători dacă nu se aliniază la noile reguli. De exemplu, adaptarea la sistemul ViDA presupune investiții în infrastructură IT, dar promite, pe termen lung, reducerea costurilor de conformare și acces la piața unică. Totodată, companiile cu capital străin trebuie să asigure transparență maximă în cazul investițiilor în domeniile sensibile reglementate.

Concluzie: responsabilitate și oportunitate

Pe de-o parte, guvernul Bolojan trebuie să își demonstreze viabilitatea prin măsuri fiscale credibile – riscul fiind major fără un plan solid, în contextul presiunilor de credit și fonduri UE. Pe de alta, integrarea ajustărilor cerute de UE reprezintă o șansă istorică de a impulsiona economia digitală, sustenabilitatea și integrarea europeană a României.

Am să închei cu o invitație la responsabilitate: clasa politică, mediul de afaceri și societatea civilă trebuie să colaboreze, astfel încât România să profite de standardele europene – iar nu să fie împovărată de ele. Amendamentele fiscale, digitale și verzi pot genera o creștere sustenabilă, doar dacă vin însoțite de viziune, transparență și predictibilitate.