Raportul „Parallel Realities: Managing Plastic Packaging Waste in Bulgaria Beyond Official Statistics” a fost elaborat de organizația Zero Waste Europe, în cadrul unei serii de investigații dedicate evaluării modului real în care funcționează sistemele de gestionare a deșeurilor de ambalaje din plastic în Uniunea Europeană. Bulgaria a fost aleasă ca studiu de caz, întrucât datele oficiale indică performanțe ridicate în reciclare, însă există indicii semnificative privind discrepanțe între statistici și situația de pe teren.

Scopul raportului este de a evidenția aceste „realități paralele” și de a atrage atenția asupra deficiențelor sistemului de răspundere extinsă a producătorului (EPR), a lipsei de transparență și a problemelor structurale în gestionarea deșeurilor. Documentul urmărește să sprijine reforme politice și administrative pentru o tranziție autentică către o economie circulară, atât în Bulgaria, cât și la nivel european.

Unul dintre principalele puncte slabe ale sistemului în ansamblu este calitatea informațiilor statistice disponibile privind deșeurile. De exemplu, există discrepanțe semnificative între datele despre ambalajele introduse pe piață, așa cum sunt raportate de organizațiile de gestionare a deșeurilor de ambalaje (OIREP) și aceleași date colectate la nivel național. Instituțiile diferite care colectează date despre aceleași fluxuri de materiale indică adesea numere diferite – un defect care a fost deja identificat în analizele instituționale, dar rămâne nerezolvat. În timp ce rapoartele oficiale ale Bulgariei către Eurostat susțin că se atinge o rată de reciclare mai mare decât media UE pentru deșeurile de ambalaje din plastic, datele din 2019 arată că rata de reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale este sub 10% în jumătate din municipalitățile țării.

Unele orașe, regiuni și zone turistice populare chiar nu dispun de un sistem de colectare separată a deșeurilor funcțional. Concluzia firească este că o parte semnificativă a deșeurilor de ambalaje din plastic nu este colectată separat, ci este aruncată împreună cu deșeurile municipale amestecate. Astfel, responsabilitatea pentru tratarea finală a acestuia (fie incinerare, fie depozitare) este transferată municipalităților, care nu numai că sunt constrânse din punct de vedere financiar, dar nici nu reușesc să adopte metode optime și rentabile de gestionare a deșeurilor. Există o eficiență scăzută în separarea materialelor reciclabile din deșeurile municipale mixte la instalațiile de sortare din centrele regionale de gestionare a deșeurilor, care sunt operate de asociații ale municipalităților învecinate – ratele lor de recuperare nu depășesc de obicei 10 la sută. În unele locuri, deșeurile desemnate pentru incinerare drept combustibil derivat din deșeuri (CDR) sunt de calitate scăzută, din cauza lipsei unei structuri bine proiectate pentru colectarea separată a deșeurilor biologice, a deșeurilor de construcții și a altor materiale inerte. Pe fundalul tuturor acestora se află cerințele de reglementare foarte scăzute pentru întreprinderile asociate cu generarea și gestionarea deșeurilor de ambalaje din plastic, în special pentru organizațiile de gestionare a deșeurilor de ambalaje (OIREP).

De exemplu, cerințele minime pentru capacitatea și densitatea rețelei de coșuri de colectare separată a deșeurilor din orașele mai mari sunt foarte scăzute, comparativ cu cantitățile de deșeuri de ambalaje raportate de Institutul Național de Statistică (INS). În practică, pentru a putea absorbi cantitatea de deșeuri de ambalaje care se generează efectiv - și dacă OIREP-urile ar respecta doar standardele minime - în fiecare localitate ar trebui să fie disponibile coșuri de colectare separată și ar trebui fie golite zilnic, fie numărul lor ar trebui mărit de 2,5 până la 3 ori, pentru a asigura o acoperire suficientă a populației și a fi mai convenabile pentru gospodării. Aceste două condiții sunt o departe de situația actuală, în care coșurile de colectare separată a deșeurilor sunt amplasate în principal în centrele urbane dens populate, în timp ce așezările mai mici și zonele îndepărtate sunt în mare măsură ignorate. În majoritatea municipalităților, coșurile de colectare separată a deșeurilor sunt întreținute mult mai puțin frecvent decât coșurile pentru deșeurile municipale mixte – spre deosebire de orientările privind colectarea deșeurilor pentru Bulgaria, emise de Ministerul Mediului și Apei în 2011 și mai recente orientări de colectare separată de la Comisia Europeană în 2020.

Iată o sinteză clară și concisă a soluțiilor propuse în raportul ZWE pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor de ambalaje din plastic în Bulgaria:

✅ Soluții propuse în raport

1. Reformarea sistemului de răspundere extinsă a producătorului (EPR)
   • Introducerea unor cerințe clare și verificabile pentru producători și organizațiile care le reprezintă.
   • Stabilirea unor mecanisme de trasabilitate a deșeurilor, astfel încât să se poată urmări ce se întâmplă efectiv cu ambalajele după colectare.
2. Creșterea transparenței și acurateței datelor
   • Instituirea unui sistem de raportare independent, auditat de terți, pentru a combate falsificarea sau manipularea datelor privind reciclarea.
   • Publicarea periodică a rapoartelor detaliate privind performanța sistemelor de colectare și reciclare.
3. Consolidarea rolului autorităților publice
   • Atribuirea unor competențe sporite autorităților locale în gestionarea deșeurilor și în controlul operatorilor privați.
   • Crearea unor mecanisme de sancționare eficiente pentru cei care nu respectă obligațiile legale.
4. Investiții în infrastructură și colectare separată
   • Extinderea sistemelor de colectare selectivă accesibile, inclusiv în zonele rurale și suburbane.
   • Sprijin pentru centre locale de sortare și reciclare, cu implicarea economiei sociale.
5. Creșterea implicării publicului și a ONG-urilor
   • Includerea organizațiilor societății civile în procesul de monitorizare și luare a deciziilor.
   • Campanii naționale de educație și conștientizare privind reducerea și separarea deșeurilor.

O parte din deșeurile de ambalaje din orașele mari sunt sortate manual și trimise spre reciclare de către colectori informali: conform unei estimări ale unui expert, în 2017 aceștia au predat punctelor de reciclare aproape jumătate din deșeurile reciclabile din Sofia, față de doar 10% colectate prin sistemul oficial de containere colorate. Cu toate acestea, colectorii informali vizează în primul rând deșeurile metalice, iar activitatea lor a scăzut în ultimii ani, parțial pentru că punctele de colectare s-au mutat în zone industriale, făcându-le mai greu accesibile.

Cu toate acestea, discrepanța de 43.000 de tone între deșeurile de ambalaje din plastic eliberate pe piață în 2022 (148,4 mii tone conform INS și 105,4 mii tone raportate de OIREP) este semnificativă, sugerând cel puțin că există o problemă serioasă cu raportarea fluxului de deșeuri în Bulgaria. În 2020, discrepanța a fost și mai mare, ajungând la 75.000 de tone. Este esențial să se investigheze dacă membrii schemelor colective raportează cu exactitate cantitățile reale de ambalaje pe care le eliberează pe piață. Pe lângă concluzia că OIREP nu reușesc să raporteze date transparente și precise privind colectarea separată și reciclarea, este, de asemenea, esențial să se exploreze motivele contradicției dintre succesele raportate la Eurostat în ceea ce privește reciclarea ambalajelor, în timp ce, în același timp, Agenția Executivă de Mediu raportează rate excepțional de scăzute de reciclare a deșeurilor municipale solide atinse de municipalitățile bulgare.

🟨 Tabel sinteză: Probleme vs. Soluții propuse

📌 Concluzie

Raportul elaborat de Zero Waste Europe scoate în evidență faptul că sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje din plastic din Bulgaria funcționează pe două planuri paralele: unul oficial, bazat pe date discutabile, și unul real, în care reciclarea este minimă, iar trasabilitatea lipsește. Pentru a corecta aceste disfuncționalități, raportul propune reforme structurale ce vizează transparența, controlul, implicarea autorităților și a societății civile, dar și investiții reale în infrastructura de colectare și reciclare. Aceste soluții pot deveni modele pentru îmbunătățirea sistemelor similare din alte state membre ale Uniunii Europene.