Conform documentului „SWD(2025) 140 final”, Comisia Europeană și-a exprimat o evaluare generală critică, dar constructivă față de varianta actualizată a PNIESC transmisă de România. Iată principalele puncte de sinteză:

🔍 Puncte Pozitive

  • Angajamente ambițioase privind decarbonizarea: România și-a crescut obiectivele de reducere a emisiilor GES și a definit traiectorii mai clare până în 2030.
  • Accelerarea energiei regenerabile: România a setat o contribuție de 36,3% din surse regenerabile în consumul final brut, peste cerința minimă calculată conform formulei UE.
  • Creșterea eficienței energetice: Valori propuse pentru consumul final și primar de energie sunt conforme cu cerințele UE (16,8 Mtoe primar și 10,9 Mtoe final).
  • Înființarea SGR și promovarea economiei circulare: Planul recunoaște rolul extins al sistemelor de garanție-returnare (SGR) în reducerea deșeurilor.

⚠️ Critici și Lacune Identificate

  1. Reducerea emisiilor în sectoarele ESR (transport, clădiri, agricultură):
    • Lipsesc detalii privind implementarea măsurilor.
    • Politicile în agricultură și transport nu sunt suficient cuantificate.
  2. LULUCF (Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură):
    • România nu reușește să atingă ținta de eliminare netă a emisiilor în acest sector.
    • Planul propune măsuri, dar lipsesc date cantitative și un cadru robust de monitorizare.
  3. Captarea și stocarea carbonului (CCS/CCUS):
    • Informații fragmentare; nu este prezentată o strategie națională clară sau estimări pentru capacitatea anuală.
  4. Tranziția Justă:
    • Lipsesc detalii privind măsurile sociale pentru regiunile miniere afectate și sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile.
    • Nu s-a demonstrat alinierea cu Planurile Teritoriale pentru Tranziție Justă (TJTP).
  5. Subvenții pentru combustibili fosili:
    • România nu oferă un plan concret de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili.
  6. Investiții și finanțare:
    • Planul nu prezintă estimări clare ale necesarului de investiții și nici un plan robust de atragere a capitalului privat.

📌 Recomandările Comisiei Europene

ALINIERARE STRATEGICĂ, COERENȚĂ ȘI INTERACȚIUNE CU ALTE INSTRUMENTE ȘI POLITICI DE PLANIFICARE

PNIESC final acoperă suficient principalele reforme și investiții din Planul de Redresare și Reziliență (RRP) care contribuie la implementarea obiectivelor și contribuțiilor la climă și energie. Cu toate acestea, unele dintre investiții și reforme nu sunt recunoscute în mod adecvat ca parte a PRR, de exemplu renovarea clădirilor rezidențiale și publice.

Unele măsuri incluse în PNIESC final actualizat sunt mai puțin ambițioase decât cele din PRR, de exemplu capacitatea instalată a surselor de energie regenerabilă până în 2026, decarbonizarea sistemului energetic cu capacitățile sale de înlocuire și renovările energetice ale clădirilor.

ORIENTĂRI PRIVIND IMPLEMENTAREA PLANULUI NAȚIONAL DE ENERGIE ȘI CLIMĂ

România trebuie să procedeze rapid la implementarea PNEC final actualizat. România este invitată să acorde o atenție deosebită următoarelor elemente principale:

  • Implementarea în timp util a unor politici suplimentare în direcția atingerii obiectivului său ESR, deoarece se preconizează că o parte semnificativă a reducerilor de emisii din ESR va proveni din politici care nu sunt încă în vigoare.
  • Monitorizarea impactului asupra atenuării emisiilor de CH4 din sectorul energetic, având în vedere relevanța sectoarelor.
  • În ceea ce privește adaptarea, efectuarea unei evaluări și cartografieri amănunțite a riscurilor climatice, bazate și pe diferite scenarii climatice. Integrarea constatărilor în documentele de planificare relevante și în standardele de construcție, precum și în proiectarea sistemelor energetice viitoare sau reînnoite, inclusiv alegerile privind amplasarea acestora. Ar trebui furnizate mai multe detalii privind finanțarea, scalarea și calendarul măsurilor de adaptare pentru a atenua eficient riscurile climatice.
  • Adoptarea unor măsuri și politici suplimentare pentru atingerea obiectivului LULUCF și pentru îmbunătățirea direcționării și a angajamentelor intervențiilor existente, cum ar fi cele din cadrul PAC.
  • Luarea în considerare a modului de a permite eliminarea treptată a combustibililor fosili solizi, având în vedere obiectivul pentru 2032 al Legii de decarbonizare a României. Clarificarea subvențiilor existente pentru combustibilii fosili, împreună cu un calendar detaliat pentru eliminarea lor treptată.
  • Luarea în considerare a adoptării unei strategii de tranziție justă mai cuprinzătoare, care să abordeze impactul asupra gospodăriilor vulnerabile și să aloce fonduri suficiente.
  • Implementarea unor măsuri robuste pentru decarbonizarea industriei, inclusiv prin electrificarea bazată pe surse regenerabile și un cadru de sprijin pentru CCUS. Clarificarea implementării măsurilor de eficiență energetică pentru industrie, inclusiv un plan clar de finanțare și investiții.
  • Implementarea unor măsuri pentru atingerea ambiției mai mari privind implementarea surselor regenerabile de energie până în 2030, care să fie aliniată cu obiectivul colectiv al UE privind energia regenerabilă. Identificarea tehnologiilor inovatoare de energie regenerabilă care urmează să fie implementate până în 2030 și avansarea identificării zonelor desemnate de accelerare a energiei regenerabile, inclusiv identificarea tehnologiilor de energie regenerabilă care urmează să fie acoperite. Reflecția asupra posibilelor măsuri pentru a promova adoptarea acordurilor de achiziție a energiei regenerabile și a garanțiilor de origine.
  • Aplicarea principiului „eficiența energetică pe primul loc” și adoptarea unor mecanisme sau măsuri specifice de monitorizare pentru a sprijini implementarea. Elaborarea unor măsuri adecvate pentru a aborda consumul de energie al sectorului public în temeiul articolelor 5 și 6 din Directiva EED reformată, inclusiv prin renovarea clădirilor publice. Stabilirea cantității de reducere a consumului de energie care trebuie realizată de toate organismele publice, defalcată pe sector, precum și suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute de organisme publice care urmează să fie renovate anual sau economiile de energie anuale corespunzătoare care trebuie realizate. 211
  • Accelerarea ritmului și a amplorii renovărilor în fondul imobiliar nerezidențial și extinderea schemei naționale de finanțare a renovărilor la gospodăriile vulnerabile și la persoanele afectate de sărăcia energetică.
  • Accelerarea proceselor de achiziții publice pentru a implementa cu succes măsurile de renovare energetică din Planul de redresare și reziliență.
  • Verificarea planurilor actuale de investiții masive în infrastructura de gaze în raport cu obiectivele de decarbonizare. Planul României de a trece la cel puțin 50% combustibili gazoși regenerabili și/sau cu emisii reduse de carbon începând cu 2036 s-ar putea confrunta cu provocări de implementare din cauza adoptării lente a proiectelor de hidrogen în România până în prezent.
  • Optimizarea unui cadru de cooperare privind proiectele de infrastructură transfrontaliere pentru a exploata întregul potențial al cooperării regionale în cadrul Grupului la nivel înalt al CESEC. Implementarea proiectelor de infrastructură și energie regenerabilă, precum și finalizarea principalelor acțiuni prioritare de reglementare și de piață ale CESEC sunt esențiale pentru consolidarea securității aprovizionării în România și în regiune.
  • În ceea ce privește energia nucleară, asigurarea aprovizionării pe termen lung cu materiale nucleare, piese de schimb și servicii de întreținere.
  • În ceea ce privește transportul, reflectați asupra modului în care vor fi atinse obiectivele privind punctele de încărcare electrică și diferitele tipuri de mașini alimentate cu combustibili alternativi pentru 2030. Luați în considerare politici, dincolo de taxe, axate pe sectorul transporturilor (de exemplu, măsuri comportamentale care vizează o schimbare modală către transportul public).