Raportul FMI intitulat „Un mix fiscal pentru atingerea sustenabilității fiscale și corectitudine” (mai 2025) propune o serie de reforme pentru România menite să îmbunătățească sustenabilitatea fiscală, echitatea socială și alinierea la obiectivele de mediu. Vă propunem ai jos o sinteză axată pe componentele de sustenabilitate (economică, socială și de mediu):

🔵 1. Sustenabilitate economică

Obiectiv principal: Reducerea deficitului fiscal de la 8% din PIB în 2024 la 3% până în 2031.

Recomandări cheie:

  • Mutarea poverii fiscale de la muncă spre consum și capital.
  • Creșterea veniturilor fiscale cu cel puțin 1,2% din PIB în 2025, fără a afecta negativ investițiile sau competitivitatea.
  • Reformarea impozitării muncii:
    • Introducerea unui sistem cu două cote marginale (15% și 25%) în locul cotei unice de 10%.
    • Eliminarea sau reducerea contribuției pentru asigurările de sănătate.
  • TVA:
    • Eliminarea cotelor reduse de TVA (cu excepția alimentelor de bază).
    • Majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21% până în 2026.
  • Impozitarea capitalului și proprietăților:
    • Unificarea impozitelor pe terenuri și clădiri, bazate pe valoarea de piață.
    • Limitarea scutirilor și reducerea arbitrajului fiscal din regimul microîntreprinderilor.

🟢 2. Sustenabilitate socială

Provocări identificate:

  • Sarcina fiscală mare pe veniturile mici descurajează formalizarea muncii.
  • Lipsa progresivității fiscale afectează redistribuția veniturilor.

Măsuri propuse:

  • Progresivitate fiscală crescută: impozit pe venit diferențiat și măsuri de protecție pentru veniturile mici.
  • Alocări sau beneficii suplimentare pentru salariații cu venituri reduse.
  • Impozitarea pensiilor sau eliminarea deductibilității contribuțiilor la pensii, pentru a asigura echitate intergenerațională și sustenabilitate pe termen lung.
  • Scutiri țintite: menținerea unor forme alternative de sprijin pentru grupuri vulnerabile, dar reducerea scutirilor fiscale generalizate.

🟡 3. Sustenabilitate de mediu

Constatări:

  • România nu este pe traiectorie pentru a-și atinge obiectivele climatice pentru 2030 și 2050.
  • Accizele pe combustibili și alcool sunt semnificativ sub media UE.

Recomandări principale:

"România s-a angajat să îndeplinească obiectivele de reducere a emisiilor la nivelul UE până în 2030 și să stabilească o
traiectorie de zero emisii nete pentru 2050, însă politicile actuale nu ating obiectivele obligatorii. Accizele la combustibili (cu
excepția gazelor naturale) ar trebui majorate treptat, dar semnificativ, pentru a alinia prețurile combustibililor fosili din
România cu obiectivele sale climatice pentru 2030.

Pentru a aduce prețurile actuale ale combustibililor fosili la un nivel de 75% din prețurile optime, prețurile de vânzare cu amănuntul pentru cărbune (utilizare industrială), benzină, motorină, GPL și kerosen ar trebui majorate treptat față de nivelurile actuale cu 227, 77, 192, 44 și respectiv 51%, în timp ce gazele naturale au deja un preț optim în 2024.

Acestea sunt creșteri semnificative care trebuie comunicate și eșalonate în timp cu atenție, cu politici compensatorii pentru a
atenua impactul asupra săracilor.

 

✅ Concluzie:

Recomandările FMI urmăresc o restructurare fiscală care să favorizeze echitatea și sustenabilitatea, oferind un cadru coerent pentru:

  • Consolidare bugetară durabilă,
  • Protecție socială sporită,
  • Stimulare a comportamentelor economice și de consum compatibile cu obiectivele climatice europene.

Această abordare propusă poate transforma presiunile fiscale într-o oportunitate de reformă structurală profundă, în beneficiul unei dezvoltări economice sustenabile și incluzive.