Deșeurile solide municipale reprezintă o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră în orașe. Pe lângă potențialul lor de atenuare a schimbărilor climatice, gestionarea eficientă a deșeurilor este o componentă cheie a dezvoltării durabile, în special în contextul tranziției către o economie circulară, protejând sănătatea publică și mediul înconjurător.
🔍În această lucrare, („Waste management and the circular economy in Central and Eastern Europe”) se evaluează impactul finanțării politicii de coeziune asupra capacității și progresului anumitor țări din Europa Centrală și de Est în construirea unor sisteme eficiente de gestionare a deșeurilor care vor permite tranziția către economia circulară, în conformitate cu noul Plan de acțiune pentru economia circulară al UE.
În prima parte a analizei, ne concentrăm pe alocarea cheltuielilor în perioadele de finanțare anterioare (2014-2020) și actuale (2021-2027) ale politicii de coeziune. În a doua parte, evaluăm eficacitatea cheltuielilor din ciclul 2014-2020, analizând rezultatele disponibile la nivel de țară. O analiză din 20221 a distribuției finanțării în perioada 2014-2020 pe domenii de intervenție arată că statele membre mai puțin dezvoltate, inclusiv toate cele nouă țări din Europa Centrală și de Est pe care ne concentrăm în acest document – Bulgaria, Croația, România, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Letonia și Polonia – investesc mai mult în infrastructură, în timp ce statele membre mai dezvoltate investesc mai mult în cercetare și dezvoltare, capital uman și ajutor pentru sectorul privat.
Deși construirea de noi infrastructuri este importantă pentru creșterea capacității de reciclare, unul dintre indicatorii comuni utilizați în cadrul politicii de coeziune,2 o creștere a volumelor totale de deșeuri generate arată că o atenție și o finanțare mai mari ar trebui direcționate către finanțarea și urmărirea progresului la nivelurile superioare ale ierarhiei de gestionare a deșeurilor, concentrându-se pe prevenirea, reducerea și reutilizarea deșeurilor. Creșterea capacității de reciclare va fi eficientă în statele membre selectate numai dacă acestea reușesc să construiască, de asemenea, mecanisme și infrastructură asociată care închid buclele diferitelor fluxuri de deșeuri.
Închiderea buclei deșeurilor biologice – începând cu separarea acestora de alte componente ale deșeurilor municipale – este deosebit de benefică, deoarece previne emisiile atât de dioxid de carbon, cât și de metan rezultate din eliminarea deșeurilor biologice în depozitele de deșeuri. În UE, sectorul deșeurilor este responsabil pentru 27% din emisiile de metan, echivalentul a 101 tone metrice de dioxid de carbon echivalent (MtCO2e) în 2020.3
Având în vedere nivelurile actuale scăzute de captare a deșeurilor biologice,4 investițiile suplimentare în îmbunătățirea gestionării deșeurilor biologice reprezintă o oportunitate semnificativă pentru a promova economia circulară și a îndeplini obiectivul de reciclare al UE.
Documentul„Waste management and the circular economy in Central and Eastern Europe” prezinta există referințe clare cu privire la legislația privind deșeurile de ambalaje și responsabilitățile legate de acestea în contextul Uniunii Europene și al tranziției către o economie circulară.
🟢 Sinteză privind legislația deșeurilor de ambalaje în Europa Centrală și de Est
📦 Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP)
- Producătorii/importatorii sunt obligați să recicleze sau să contribuie financiar la reciclarea ambalajelor puse pe piață.
- Se aplică mai ales ambalajelor din plastic, hârtie, metal, sticlă și materiale compozite.
📊 Fonduri UE pentru gestionarea deșeurilor (2021–2027)
- S-au alocat 3,19 miliarde EUR în noul ciclu bugetar pentru gestionarea deșeurilor în 9 țări est-europene.
- Din acestea, 47% sunt destinate colectării și reciclării deșeurilor menajere, inclusiv ambalaje.
📉 Reducerea tratării prin incinerare și depozitare
- Politicile actuale UE reduc sprijinul pentru incinerare și gropi de gunoi.
- Scopul este de a crește reciclarea ambalajelor și de a preveni generarea de deșeuri.
♻️ Ținte UE relevante
- Până în 2025, statele membre trebuie să atingă o rată de reciclare de 50% pentru deșeurile de ambalaje.
- Până în 2030: ținte și mai ambițioase (ex. reciclare 60–70% pentru diferite materiale de ambalaj).
📍 Situația în România și alte țări
- România are deficiențe semnificative în colectarea separată a deșeurilor, inclusiv cele de ambalaje.
- Sunt necesare investiții în infrastructură, campanii de informare și măsuri economice (ex. "plătești cât arunci").
📊 Au fost eficiente investițiile în gestionarea deșeurilor și ambalajelor?
✅ Investițiile au avut unele efecte pozitive, dar:
- Rezultatele sunt inegale între țări.
- Rata de reciclare a crescut, dar nu suficient de repede pentru a atinge țintele UE.
- În multe cazuri, investițiile au mers în infrastructură fizică (stații de sortare, containere), dar nu și în schimbarea comportamentului populației sau în sisteme eficiente de colectare separată.
🛑 Probleme identificate:
- ❌ Lipsa capacității administrative: autoritățile locale nu au știut să implementeze corect proiectele.
- ❌ Lipsa controalelor: legislația privind ambalajele e bună pe hârtie, dar slab aplicată.
- ❌ Sisteme REP nefuncționale: în unele țări, sistemele de responsabilitate extinsă a producătorului sunt „pe hârtie”, dar nu aduc rezultate concrete.
- ❌ Tendința de a investi în incinerare, în loc să se concentreze pe prevenire și reciclare.
✅ Exemple de bune practici:
- Țări ca Slovenia și Lituania au folosit eficient fondurile UE, investind în:
- Sisteme de colectare inteligentă (cu coduri QR, cântărire)
- Campanii educaționale
- Centre de reutilizare și reparație
- Digitalizarea trasabilității ambalajelor
⚠️ Concluzie:
Investițiile au fost parțial eficiente. Ele au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii, dar nu au fost suficiente pentru a schimba fundamental sistemul. Pentru ca impactul să fie real, trebuie combinate cu:
- reglementare strictă,
- implicarea publicului,
- tehnologii smart,
- și responsabilitate reală din partea companiilor.
Impactul investițiilor în gestionarea deșeurilor și economia circulară asupra decarbonizării este de asemenea un subiect-cheie:
🌍 Impactul asupra decarbonizării (reducerii emisiilor de CO₂)
✅ Contribuții pozitive:
- Reducerea emisiilor din depozitare
- Investițiile în reciclare și compostare au dus la reducerea volumului de deșeuri biodegradabile depozitate la groapa de gunoi, ceea ce reduce emisiile de metan (gaz cu efect de seră mult mai puternic decât CO₂).
- Exemplu: România, Polonia și Bulgaria au redus ușor procentul de deșeuri biodegradabile în depozite datorită proiectelor UE.
- Creșterea reciclării materialelor cu amprentă mare de carbon
- Reciclarea aluminiului, plasticului și sticlei reduce emisiile față de producția din materii prime.
- Cu cât sistemele REP funcționează mai bine, cu atât se evită emisii din extracție și producție.
- Economie circulară = consum mai mic de resurse primare
- Evitarea extracției de materii prime și a producției din resurse virgină contribuie semnificativ la decarbonizare.
- Exemplu: reutilizarea ambalajelor sau reparația produselor → emisii mai mici decât producția de la zero.
🛑 Limitări și provocări:
- ❌ Incinerarea cu recuperare de energie este încă finanțată în unele țări:
- Chiar dacă reduce deșeurile, emisiile de CO₂ sunt ridicate, mai ales în lipsa captării carbonului.
- Incinerarea plasticului ≠ decarbonizare.
- ❌ Lipsa legăturii explicite între proiecte și obiective climatice:
- Multe proiecte de infrastructură nu evaluează impactul de carbon.
- Documentul menționează că doar 2 din cele 9 state analizate integrează în mod clar economia circulară în planurile lor climatice.
- ❌ Subfinanțare a prevenției și reutilizării:
- Acestea au cel mai mare potențial de decarbonizare, dar primesc cele mai puține fonduri.
📉 Concluzie:
Impactul asupra decarbonizării este pozitiv, dar modest și mult sub potențial.
Pentru ca economia circulară să devină un pilon real al decarbonizării în Europa Centrală și de Est, e nevoie de:
- finanțare direcționată spre prevenție, reutilizare și reciclare de calitate,
- interzicerea incinerării ambalajelor nereciclabile,
- integrarea clară a indicatorilor de carbon în proiectele de deșeuri.