Redăm mai jos o analiză a reacțiilor piețelor financiare la recenta decizie a Germaniei de a relaxa restricțiile fiscale pentru cheltuielile de apărare și la nivel de landuri, precum și de a înființa un fond de investiții în infrastructură de 500 de miliarde de euro. Studiul „Die Finanzmarktreaktion auf das deutsche Fiskalpaket” și este publicat în Kiel Policy Brief No. 185 | März 2025 de Filippos Petroulakis și Farzad Saidi evaluează dacă creșterea randamentelor obligațiunilor germane (Bunds) reflectă așteptări de creștere economică sau preocupări legate de riscul fiscal.

Piața consideră măsura ca fiind orientată spre creștere economică: Creșterea randamentelor obligațiunilor, creșterea indicelui bursier DAX, aprecierea euro și stabilitatea credit default swaps (CDS) sugerează că investitorii privesc expansiunea fiscală a Germaniei ca un stimul pentru creștere, nu ca o măsură fiscală riscantă.

Contrast puternic cu criza mini-bugetului Truss-Kwarteng din 2022 în Marea Britanie - Cum un Mini-Buget a Provocat Haos pe Piețele Financiare din Marea Britanie

Spre deosebire de colapsul pieței britanice după anunțul politicilor fiscale nesustenabile ale guvernului Truss, piețele au reacționat pozitiv la măsurile Germaniei, demonstrând încredere în credibilitatea fiscală a țării.

În septembrie 2022, guvernul Marii Britanii, condus de prim-ministrul Liz Truss și ministrul de finanțe Kwasi Kwarteng, a anunțat un "mini-buget" care a declanșat haos pe piețele financiare și a dus la prăbușirea lirei sterline și a obligațiunilor guvernamentale britanice (gilts). Acest episod este cunoscut drept "criza Truss-Kwarteng".

Ce a conținut "mini-bugetul" lui Truss-Kwarteng?

• Reduceri masive de taxe de peste 45 de miliarde de lire sterline (inclusiv eliminarea cotei maxime de impozitare de 45% pentru cei mai bogați).
• Creșterea împrumuturilor publice pentru a finanța reducerile de taxe.
• Lipsa unor măsuri de compensare prin reduceri de cheltuieli.
• Planuri de stimulare a creșterii economice fără o strategie clară privind sustenabilitatea fiscală.

Reacția piețelor financiare

• Prăbușirea lirei sterline: Lira a scăzut la un minim istoric față de dolar (aproximativ 1,03 USD), deoarece investitorii și-au pierdut încrederea în sustenabilitatea finanțelor britanice.
• Creșterea abruptă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale (gilts): Investitorii au început să vândă titluri de stat britanice, temându-se că guvernul se va îndatora excesiv.
• Intervenția de urgență a Băncii Angliei: Pentru a evita o criză a fondurilor de pensii, Banca Angliei a fost forțată să cumpere obligațiuni guvernamentale (gilts) în valoare de miliarde de lire pentru a stabiliza piața.
• Creșterea costurilor împrumuturilor: Dobânzile la credite ipotecare au crescut brusc, afectând milioane de britanici.

Consecințele politice

• Kwasi Kwarteng a fost demis din funcția de ministru de finanțe.
• Liz Truss a fost forțată să demisioneze după doar 44 de zile, devenind cel mai scurt mandat al unui prim-ministru din istoria britanică.
• Rishi Sunak a devenit prim-ministru, promovând o politică fiscală mai prudentă pentru a recâștiga încrederea piețelor.

Diferența față de Germania: spre deosebire de criza britanică, unde piețele au perceput măsurile drept nesustenabile și riscante, anunțul expansiunii fiscale a Germaniei din 2025 a fost întâmpinat pozitiv. Aceasta demonstrează că nu orice creștere a cheltuielilor publice este văzută negativ, ci contează credibilitatea economică și stabilitatea pe termen lung.

Creșterea incertitudinii in cazul Germaniei este limitată. Deși indicele european al volatilității VSTOXX a crescut ușor, acest lucru este parțial atribuit unor evenimente globale simultane, sugerând că piețele percep expansiunea fiscală a Germaniei ca fiind responsabilă.

Cadrul de analiză

Autorii aplică modelul lui Jarociński și Karadi (2020) pentru a separa „șocurile informaționale” de „șocurile de politică monetară”. Acest model este adaptat pentru a examina efectele politicii fiscale:

• Dacă creșterea randamentelor obligațiunilor reflectă o perspectivă economică mai bună, atunci ar trebui să fie însoțită de creșterea pieței de acțiuni, aprecierea euro și stabilitatea CDS.
• Dacă creșterea randamentelor indică îngrijorări legate de datoria publică, ar trebui să fie însoțită de scăderea burselor, deprecierea euro și creșterea spread-urilor CDS.

Reacțiile pieței financiare

• Structura randamentelor obligațiunilor: Curba randamentelor s-a accentuat, ceea ce indică așteptări de creștere economică, nu doar inflație.
• Bursele și euro: Creșterea indicelui DAX și aprecierea euro față de dolar susțin ideea unei reacții de încredere din partea piețelor.
• CDS și riscuri de contagiune: Prețurile CDS pentru Germania au rămas stabile, iar cele pentru Italia chiar au scăzut, indicând absența unor temeri de efecte negative asupra altor economii europene.

Volatilitate și incertitudine

• Indicele VSTOXX a crescut ușor, dar aceasta este o reacție moderată comparativ cu alte episoade de incertitudine.
• Creșterea volatilității în SUA (VIX) a avut loc simultan, indicând că anumiți factori globali (precum politica comercială a SUA) au contribuit la creșterea volatilității.

Concluzii

• Piețele consideră că schimbarea politicii fiscale a Germaniei sprijină creșterea economică și nu reprezintă un risc fiscal major.
• Diferențele față de criza britanică din 2022 sugerează că piețele au încredere în capacitatea Germaniei de a menține stabilitatea fiscală pe termen lung.
• Creșterea volatilitatății este limitată, iar reacția moderată a piețelor sugerează că măsurile sunt percepute ca fiind responsabile.

Această analiză subliniază că piețele continuă să vadă Germania ca un actor economic stabil și credibil, capabil să gestioneze expansiunea fiscală într-un mod sustenabil.