În primele săptămâni de mandat doamna ministru Diana Buzoianu a apucat taurul de coarne cu numeroase teme fierbinți. Fără îndoială s-a ținut cont de principalele priorități ale noului guvern, priorități care implicit sunt și în atenția opiniei publice; vorbim aici în primul rând de relansarea proiectelor din PNRR si de restructurarea Romsilva, la care s-a adăugat forțat și recurenta problemă a urșilor.

‼️ #𝐏𝐍𝐑𝐑 - 𝐒𝐭𝐚𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐩𝐥𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮 - 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓

Printre primele priorităti ale noului ministru, Diana Buzoianu, a fost salvarea a ceea ce se mai poate salva din PNRR...reluăm declaratiile sale recente, acum cu mai multe date si după discutii cu Comisia Europeana & MIPE.

🚗 Programul Rabla pentru persoane fizice

  • În contextul reducerilor bugetare (~30 miliarde lei), s-a menținut parțial programul Rabla destinant persoanelor fizice, cu o alocare de 200 milioane lei.
  • Voucherele vor fi reduse față de plafonul actual (37.000 lei). Ministrul promite o revizuire completă a programului, dar schimbările majore se vor aplica abia în 2026, după modificarea ghidurilor și criteriilor.
  • Critica actualului sistem: oferă același voucher oricui, indiferent de venit, ceea ce trebuie corectat.

„Astăzi, mai mult ca oricând, este momentul adevărului. Planul Național de Redresare și Reziliență nu este doar o listă de investiții – este un test de guvernare, de seriozitate, de #responsabilitate administrativă. Și nu putem trece acest test decât spunând lucrurilor pe nume, dar și luptându-ne pentru fiecare proiect în parte să salvăm toate fondurile europene care pot fi salvate” a declarant ministra Diana Buzoianu în conferința de presă dedicată raportului privind stadiul implementării PNRR în sectorul de mediu.

Iată pe de alta parte, cele mai importante concluzii in ce priveste stadiul PNRR:

📌 𝐂𝐎𝐌𝐏𝐎𝐍𝐄𝐍𝐓𝐀 𝟏 – 𝐌𝐚𝐧𝐚𝐠𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐞𝐢 (𝐳𝐨𝐧𝐚 𝐜𝐫𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆):

📉 Investițiile în rețele de apă și canalizare: doar 70 km de rețele de apă și 158 km de canalizare realizați din peste 3.800 km asumați.

🛑 La diguri: 0 km realizați din peste 400 de km pentru care am fi avut fonduri europene

Din 13 baraje pentru care existau fonduri, nu a fost realizat niciunul. Din fondurile pentru 13 poldere, doar un singur polder este astăzi în realizare. Vorbim de sute de milioane de euro care nu au fost accesate.

✅ Avem și vești bune: dotarea administrațiilor bazinale are un progres de 95%, iar cadastrul apelor este la 55%.

⚠️ Penalități totale posibile maximale doar pe această componentă: peste 850 de milioane de euro dacă nu sunt realizate investițiile asumate până la acest moment. Tocmai de aceea este relevantă renegocierea alături de Comisia Europeană pentru a ne asuma ținte realiste care să nu pună la risc sute de milioane de euro din taxele și impozitele românilor.

📌 𝐂𝐎𝐌𝐏𝐎𝐍𝐄𝐍𝐓𝐀 𝟐 – 𝐏𝐚̆𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐢 𝐛𝐢𝐨𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞:

🌳 8.900 ha de împăduriri și reîmpăduriri realizate din 26.000 de ha cât au fost asumate. În anul care a rămas se pregătește cel puțin dublarea suprafeței împădurite.

🌱 34 de pepiniere din 90 sunt deja funcționale.

🌿 Investiția privind viiturile torențiale a atins integral țintele: 163 construcții realizate, 26 km albii restaurate.

⚠️ Mai multe obiective privind biodiversitatea au astăzi 0 la nivel de implementare (vorbim de zone naturale protejate pentru care intră în vigoare planuri de management actualizate)

📌 𝐂𝐎𝐌𝐏𝐎𝐍𝐄𝐍𝐓𝐀 𝟑 – 𝐌𝐚𝐧𝐚𝐠𝐞𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞𝐬̦𝐞𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫:

♻️ Din cele 13.700 de insule ecologice prevăzute, doar 3.000 au fost instalate.

🏗 Instalațiile de reciclare – cele 26 de instalații de reciclare sunt în fază de licitație.

👩🏻‍🌾 În zona management gunoi de grajd și deșeuri agricole compostabile nu a fost construit niciun sistem din cele 150 de sisteme integrate comunale sau 94 de sisteme comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală existentă

⚠️ Risc de penalități maxim pentru neîndeplinirea acestor ținte: peste 550 milioane euro.

📌 𝐂𝐎𝐌𝐏𝐎𝐍𝐄𝐍𝐓𝐀 𝟕 – 𝐓𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥𝐚̆ (𝐞𝐱𝐞𝐦𝐩𝐥𝐮 𝐝𝐞 𝐞𝐟𝐢𝐜𝐢𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆):

📡 Sistemul integrat pentru urmărirea tăierilor ilegale are un progres de 60%.

🌐 Digitalizarea celor 32 servicii publice de mediu: 75% finalizată.

🔍 𝐂𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐦?

✅ Vom colabora direct cu autoritățile locale și beneficiarii, dar și cu partenerii europeni, pentru a păstra ce se poate păstra și a accelera ce poate fi accelerat. Vom termina negocierile cu Comisia Europeană în care vom face tot ce putem să salvăm fondurile europene fără a risca penalități uriașe din taxele și impozitele românilor. Suntem în discuții cu reprezentanții #MIPE - Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene și ai Comisiei Europene pentru a reuși să rămână cât mai multe proiecte în PNRR care au și șanse să fie finalizate într-un an de zile.

✅ Vom publica informații cu stadiul fiecărei componente în anul care a mai rămas și vom monitoriza toate investițiile asumate final. Transparența nu este un gest de imagine, ci o obligație față de cetățeni.

✅ După finalizare renegocierior vom dispune un audit complet în cadrul tuturor subordonatelor care au pierdut peste 50% din investițiile din PNRR.

💬 „Avem un angajament față de cetățeni: Nu vom cosmetiza realitatea. Nu vom acoperi eșecuri. Nu vom ezita să luăm decizii ferme. Dar nici nu vom abandona șansa uriașă pe care PNRR o aduce României: aceea de a construi un viitor mai sigur, mai verde, mai corect pentru toți. 🇷🇴 România are nevoie de încredere, iar încrederea se construiește prin adevăr, transparență și acțiune. Noi, la Ministerul Mediului, alegem să răspundem acestei provocări cu toată responsabilitatea” – a mai precizat Diana Buzoianu.

🏛️ Reforma Romsilva și hotelul de lux

  • Romsilva deține un hotel de 4 stele cu 41 camere în București, echivalent cu numărul de direcții silvice, dar acesta este pe pierdere (aproximativ 1 milion lei în 2024).
  • Doamna Buzoianu vrea ca Romsilva să revină la funcția sa principală, administrarea pădurilor, mutând hotelul spre un centru de competențe sau de învățare. Paradigma instituției va fi schimbată.

📅 Calendar și transparență

  • Reducerea personalului și reorganizarea conducerii Romsilva – numărul actual de directori (99) va fi ajustat „în câteva zile”, după publicarea noii structuri transparente .

🐻 Suprapopularea urșilor și măsuri de reglementare

  • Populația de urși din România este estimată între 10.000–12.000, în timp ce capacitatea de gestionare sustenabilă este de 3.500–4.000 exemplare. ONG-urile nu au prea avut mari propuneri concrete care sa si convinga - asa se pare, pana acum.
  • Planuri de creștere semnificativă a amenzilor pentru hrănirea urșilor, mai cu seamă în zone turistice (ex: Transfăgărășan), unde interacțiunea cu oamenii este frecventă.
  • Se propune instalarea de garduri electrice și camere CCTV în zonele critice pentru a descuraja apropierea de turiști și a proteja populațiile vulnerabile.
  • Hrănitul urșilor „îi condamnă la moarte” – odată obișnuit cu oamenii, interacțiunile pot deveni letale, explică ministrul.

Eu aș adăuga însă că în primul rând cei care trăiesc în orașe trebuie să se simtă în siguranță. Nu este normal ca în localități de pe Valea Prahovei sau chiar in orașul Brașov să ne fie frică să ieșim din case din cauza urșilor. Pentru asta nu s-au adus soluții, iar oengheurile, cu toata gura lor, stau și continuă să propună ... planuri strategice.