Un nou raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene analizează lanțul de aprovizionare cu titan al UE și propune măsuri pentru a reduce dependența de importuri prin creșterea circularității. Titanul este esențial pentru industriile aerospațială și de apărare ale UE și este utilizat în tehnologii cheie pentru tranzițiile ecologice și digitale, precum generarea de energie, echipamente IT și sateliți. În prezent, UE se confruntă cu provocări semnificative din cauza dependenței ridicate de importuri pentru produsele din titan, ceea ce o expune la posibile perturbări ale lanțului de aprovizionare, în special în contextul tensiunilor geopolitice actuale, cum ar fi războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Relevanța strategică a titanului

UE este un consumator important de titan, iar utilizarea acestui metal este așteptată să crească în următorii ani. Capacitatea limitată a Europei de a produce titan la nivel intern o face un importator net, importând mai mult decât exportă. Produsele din titan – lingouri, bare, foi, tuburi – reprezintă cea mai mare parte a acestor importuri, cu un raport import-export de 6:1 în termeni de volum; pentru titanul neprelucrat, raportul este de 10:1. Aproximativ două treimi din cererea de titan a UE sunt legate de aplicații aerospațiale civile, care asigură peste 400.000 de locuri de muncă și reprezintă peste 2% din PIB-ul UE; restul este distribuit în aplicații precum tehnologii chimice, industria auto, robotică, apărare sau fabricație aditivă (de exemplu, imprimarea 3D).

Provocări geopolitice și ale lanțului de aprovizionare

Dependența UE de importuri, împreună cu evenimentele geopolitice precum războiul din Ucraina și creșterea așteptată a cererii din partea industriilor aerospațiale și de apărare, subliniază necesitatea reducerii dependenței externe. Pe lângă aceasta, numărul limitat de producători de titan la nivel mondial îngreunează diversificarea furnizorilor pentru UE. Peisajul global al titanului este concentrat în câteva regiuni cheie, inclusiv China, Japonia, Rusia și Kazahstan. Dintre acestea, Japonia se concentrează în principal pe producția de titan prelucrat, în timp ce China nu dispune de titan de înaltă calitate pentru export. Deși UE a reușit să compenseze pierderea aprovizionărilor din Rusia și Ucraina după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, riscurile pentru lanțul de aprovizionare cu titan persistă, iar Rusia continuă să dețină o influență semnificativă în industria aerospațială globală, fiind cel mai mare producător de titan de calitate pentru aviație.

Închiderea buclei

Experții JRC sugerează că îmbunătățirea circularității în utilizarea titanului ar putea ajuta la reducerea dependenței UE de țările externe. Economia circulară oferă, de asemenea, o oportunitate de a reduce impactul asupra mediului al titanului și dependența de material virgin, contribuind la scăderea importurilor de titan. Un pas esențial în această direcție ar fi păstrarea resturilor de titan din industria aeronautică și reciclarea acestora în loc să fie returnate furnizorilor non-UE. Redirecționarea acestor resturi către facilități europene și sprijinirea infrastructurilor de producție interne ar putea dubla numărul de locuri de muncă în sectorul titanului din UE și ar adăuga o valoare economică semnificativă.

Recomandări politice

Raportul JRC oferă sugestii politice bazate pe prioritățile actuale ale UE privind decarbonizarea, reducerea riscurilor, reindustrializarea(reshoring) și penuria de materii prime critice. Acestea susțin politici și orientări recente și viitoare, precum Actul privind materiile prime critice (CRM), Actul privind industria cu emisii nete zero, Planul industrial al Pactului ecologic, Acordul industrial curat, revizuirea Directivei WEEE sau Raportul Draghi.     

Iată recomandările extinse pentru îmbunătățirea lanțului de aprovizionare cu titan al UE, bazate pe raportul JRC și prioritățile UE:

1. Reindustrializarea procesării titanului în UE

• Crearea unor capacități de producție intermediară:

UE ar trebui să investească în dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor pentru procesarea intermediară a titanului (de exemplu, producția de lingouri și aliaje). Acest lucru ar reduce dependența de țările externe și ar contribui la suveranitatea industrială.

• Stimulente pentru investiții:

Subvențiile și sprijinul financiar pentru start-up-uri și companii europene din sector ar putea atrage capital privat și investiții publice în producția internă de titan.

• Tehnologii avansate:

Promovarea și adoptarea unor tehnologii de ultimă generație, cum ar fi procesele mai eficiente din punct de vedere energetic, pentru reducerea costurilor de producție și a amprentei de carbon.

2. Creșterea reciclării titanului

• Utilizarea resturilor industriale:

UE ar trebui să pună un accent mai mare pe reciclarea resturilor industriale din domeniul aeronautic și industrial, pentru a produce titan secundar de înaltă calitate.

• Reciclarea aeronavelor scoase din uz:

Implementarea unor politici și infrastructuri care să sprijine reciclarea titanului din aeronavele scoase din uz.

• Simplificarea proceselor de certificare a materialelor reciclate.
• Crearea unui sistem de colectare și prelucrare a materialelor recuperabile la nivel european.
• Eco-design:

Îmbunătățirea designului produselor pentru a facilita reciclarea acestora la sfârșitul ciclului de viață. Acest lucru este esențial în aviație, unde materialele compozite complexe sunt mai greu de reciclat.

3. Dezvoltarea unui lanț valoric circular pentru titan

• Economia circulară:

Stimularea inițiativelor care încurajează utilizarea materialelor reciclate și reducerea dependenței de titan virgin prin stimulente fiscale și reglementări prietenoase cu mediul.

• Infrastructură dedicată:

UE ar putea investi în centre regionale de reciclare pentru titan și în laboratoare de cercetare axate pe optimizarea reciclării.

• Digitalizare și trasabilitate:

Crearea unui sistem digitalizat pentru trasabilitatea titanului pe tot lanțul valoric, pentru a asigura o gestionare eficientă și transparentă a materialelor.

4. Parteneriate internaționale pentru diversificarea aprovizionării

• Colaborări cu țări terțe:

Consolidarea parteneriatelor cu țări producătoare de titan, precum Kazahstanul, care să ofere acces stabil și pe termen lung la materii prime și produse intermediare.

• Promovarea extracției sustenabile:

UE ar trebui să insiste asupra respectării standardelor de mediu și sociale în țările partenere.

• Sprijinirea Ucrainei:

Integrarea industriei titanului din Ucraina în lanțul valoric european, prin investiții comune și colaborări strategice post-conflict.

5. Politici și reglementări europene clare

• Stimulente legislative:

Adoptarea unor directive care să încurajeze reciclarea, reducerea risipei și crearea de capacități industriale în UE. Exemple includ extinderea Directivei WEEE pentru a acoperi mai bine reciclarea titanului.

• Actul privind materiile prime critice (CRM):

Implementarea unor reglementări mai stricte și mai clare pentru securizarea lanțului de aprovizionare cu titan, inclusiv obligativitatea stocurilor strategice.

• Creșterea fondurilor pentru inovare:

Alocarea de fonduri prin Horizon Europe pentru cercetare și dezvoltare în domeniul reciclării și procesării titanului.

6. Formare și educație

• Dezvoltarea competențelor:

UE trebuie să sprijine formarea unei forțe de muncă calificate în domeniul procesării și reciclării titanului, prin programe universitare și cursuri de specializare.

• Conștientizarea importanței circularității:

Campanii care să educe industria și consumatorii cu privire la necesitatea reciclării și utilizării sustenabile a titanului.

7. Reducerea dependenței tehnologice

• Autonomie tehnologică:

UE ar trebui să investească în dezvoltarea propriilor tehnologii pentru procesarea titanului, reducând astfel dependența de furnizori din afara Europei.

• Promovarea cercetării:

Stimularea cercetării în metode inovatoare de procesare, cum ar fi tehnologiile mai eficiente energetic pentru rafinarea și reciclarea titanului.

Aceste măsuri ar putea poziționa UE ca un lider global în utilizarea sustenabilă a titanului, contribuind totodată la atingerea obiectivelor de securitate economică și suveranitate industrială.