Slovenia este punctul de plecare al unei potențiale decizii la nivel european care ar putea influența radical modul în care este organizată răspunderea extinsă a producătorului în statele membre. Vă prezentăm un document care conține concluziile Avocatului General prezentate pe 26 septembrie 2024 în cauza C-254/23. Subiectul principal este o cerere preliminară referitoare la compatibilitatea unei scheme de răspundere extinsă a producătorilor (REP) din Slovenia cu legislația Uniunii Europene privind serviciile de interes economic general și gestionarea deșeurilor. Curtea Constituțională din Slovenia ridică mai multe întrebări privind libertatea de stabilire, libera prestare a serviciilor și protecția mediului.

Pe scurt, Slovenia a introdus un sistem în care o singură organizație non-profit gestionează colectarea și tratarea deșeurilor pentru anumite produse. Reclamanții, printre care o companie specializată în gestionarea deșeurilor din Germania, susțin că acest sistem contravine principiilor UE de concurență și libertate economică. Curtea de Justiție trebuie să decidă dacă această reglementare este conformă cu legislația UE, inclusiv Directivele privind serviciile și deșeurile.

Documentul analizat cuprinde concluziile Avocatului General Anthony Michael Collins în cazul C-254/23, care se referă la o cerere preliminară înaintată de Curtea Constituțională a Sloveniei. Litigiul se concentrează pe compatibilitatea unei scheme de răspundere extinsă a producătorilor (REP) implementată în Slovenia cu legislația Uniunii Europene.

Contextul litigiului:

Republica Slovenia a introdus o schemă de răspundere extinsă a producătorilor, prin care responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor provenite din anumite produse este atribuită unei singure organizații fără scop lucrativ. Această organizație colectează și tratează deșeurile în numele producătorilor și urmărește asigurarea respectării obligațiilor legale de protecție a mediului. Reclamanții, companiile Interzero  și Surovina, care anterior furnizau servicii de gestionare a deșeurilor, contestă această schimbare legislativă, susținând că noua schemă restricționează concurența și transformă o activitate economică într-una neeconomică, încălcând astfel drepturile și libertățile economice stabilite în legislația UE.

Întrebările preliminare:

Curtea Constituțională a Sloveniei adresează Curții de Justiție zece întrebări pentru a clarifica compatibilitatea schemei REP cu:

  • Directiva 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieței interne.
  • Directiva 2008/98/CE privind deșeurile.
  • Articolele 16 și 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, care garantează libertatea de a desfășura o activitate economică și dreptul la proprietate.
  • Principiile fundamentale ale pieței interne, cum ar fi libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor.

Argumentele părților:

      1.   Guvernul sloven: Apără introducerea schemei REP, argumentând că vechiul sistem nu era eficient și că producătorii nu își respectau obligațiile de mediu. Guvernul susține că un sistem centralizat, gestionat de o organizație non-profit, este mai eficient pentru protecția mediului și pentru atingerea obiectivelor stabilite de Directiva-cadru privind deșeurile.

      2.   Interzero și Surovina: Aceste companii susțin că noul sistem elimină concurența și încalcă principiile UE privind piața internă. Ele afirmă că guvernul nu a demonstrat de ce activitatea de gestionare a deșeurilor trebuie să fie neeconomică și susțin că există alte soluții mai puțin restrictive care ar fi putut fi adoptate, precum crearea unei autorități de supraveghere pentru a monitoriza mai eficient operatorii economici.

Probleme juridice:

Principala problemă juridică este dacă o astfel de schemă națională, care introduce un monopol fără scop lucrativ pentru gestionarea deșeurilor, este compatibilă cu legislația Uniunii Europene. În special:

  • Libertatea de stabilire și libera prestare a serviciilor: Dacă schema REP impune restricții nejustificate care împiedică companiile să furnizeze servicii de gestionare a deșeurilor.
  • Proporționalitatea și necesitatea: Dacă restricțiile impuse sunt proporționale și necesare pentru protecția mediului.
  • Securitatea juridică și protecția încrederii legitime: Dacă schimbările legislative afectează în mod nedrept operatorii economici care desfășurau anterior această activitate și dacă este necesară o perioadă de tranziție sau despăgubire pentru aceștia.

Concluziile Avocatului General:

Avocatul General subliniază că statele membre au o marjă largă de apreciere atunci când introduc scheme pentru protecția mediului și pot crea monopoluri pentru servicii de interes economic general, cu condiția ca aceste măsuri să fie proporționale și să nu restricționeze nejustificat concurența. Avocatul General admite că o schemă centralizată poate fi justificată în contextul protecției mediului, dar subliniază necesitatea de a evalua dacă aceste măsuri sunt indispensabile pentru atingerea obiectivelor de mediu și dacă există alte soluții mai puțin restrictive.

Întrebări preliminare esențiale:

      1.   Organizarea REP ca serviciu de interes economic general (SIEG): Curtea trebuie să stabilească dacă o organizație non-profit care gestionează colectarea și tratarea deșeurilor poate fi considerată furnizoare de servicii de interes economic general, ceea ce ar permite derogări de la normele de concurență.

      2.   Proporționalitatea măsurii: Curtea trebuie să evalueze dacă restricționarea accesului altor operatori la această activitate și obligația ca organizația REP să funcționeze fără scop lucrativ sunt proporționale cu obiectivele urmărite.

      3.   Compensarea operatorilor economici: Dacă tranziția de la un sistem cu mai mulți operatori la un sistem monopolist fără scop lucrativ necesită o perioadă de tranziție sau compensații pentru operatorii economici afectați.

Concluzie:

Curtea de Justiție va trebui să decidă dacă schema REP slovenă este conformă cu legislația UE și dacă impunerea unui monopol non-profit pentru gestionarea deșeurilor este proporțională și necesară pentru atingerea obiectivelor de mediu. Decizia va avea implicații pentru alte state membre care doresc să introducă măsuri similare.