Un nou document publicat de agenția de mediu germană descrie instrumentele de politică utilizate pentru proiecțiile emisiilor de gaze cu efect de seră în Germania pentru anul 2025. Este realizat de mai multe institute de cercetare, printre care Öko-Institut, Fraunhofer ISI, IREES GmbH, Prognos AG, Thünen-Institut și M-Five GmbH, și a fost elaborat la solicitarea Umweltbundesamt (UBA), agenția federală germană pentru mediu.

1. Scenariile Modelate

Pentru proiecțiile din 2025, sunt luate în considerare două scenarii principale:

1.1. Mit-Maßnahmen-Szenario (MMS) – Scenariul cu Măsuri Adoptate

Acest scenariu include toate măsurile și instrumentele de politică climatică care:
✔️ Au fost adoptate și implementate până la 31 octombrie 2024.
✔️ Au fost clar definite și au o implementare sigură.
✔️ Nu sunt afectate de posibile modificări legislative.

1.2. Mit-Weiteren-Maßnahmen-Szenario (MWMS) – Scenariul cu Măsuri Suplimentare

Acest scenariu include, pe lângă măsurile din MMS:
✔️ Măsuri planificate, dar care nu au fost încă implementate.
✔️ Obiective aprobate, dar care necesită instrumente suplimentare pentru aplicare.
✔️ Schimbări legislative potențiale, care pot modifica aplicabilitatea măsurilor.

Obiectiv: MWMS explorează impactul unor politici mai ambițioase asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.

2. Tipuri de Instrumente Utilizate

În cadrul celor două scenarii, sunt analizate două categorii principale de instrumente:

1️⃣ Instrumente trans-sectoriale – aplicabile în mai multe sectoare.
2️⃣ Instrumente sectoriale – specifice fiecărui sector (energie, industrie, transport, agricultură etc.).

2.1. Instrumente trans-sectoriale

Acestea sunt măsuri aplicabile la nivel general și influențează mai multe sectoare economice.

A) Instrumente economice și financiare

  • EU-Emissionshandelssystem (EU-EHS) – Sistemul European de Comercializare a Emisiilor:
    • A fost reformat prin pachetul Fit-for-55 și prevede o reducere cu 62% a emisiilor până în 2030 (față de 2005).
    • În Germania, veniturile din acest sistem sunt direcționate către Fondul pentru Climă și Transformare (KTF).
  • H2Global – Programul pentru Import de Hidrogen Verde:
    • În prima rundă, Germania va importa 259.000 tone de amoniac verde între 2027-2033.
    • Programul susține dezvoltarea unei economii bazate pe hidrogen.
  • CO₂-Bepreisung (Taxarea emisiilor de CO₂):
    • Include sectorul transporturilor și al încălzirii.
    • Prețul CO₂ crește la 45 EUR/tonă în 2024 și 55 EUR/tonă în 2025.
    • Din 2027, taxarea se aliniază cu EU-EHS 2.
  • Energie- und Strombesteuerung (Taxarea energiei și electricității):
    • Germania aplică taxe pentru reducerea consumului de energie.
    • Se oferă reduceri de taxe pentru industriile energointensive.

B) Reglementări și standarde

  • Mindesteffizienzstandards (Standarde minime de eficiență energetică)
  • EU Ökodesign-Richtlinie (Directiva UE privind ecodesign-ul)
  • Gebäudeenergiegesetz (GEG) – Legea eficienței energetice a clădirilor

C) Măsuri de sprijin și cercetare

  • Programul Național de Protecție a Climei (NKI)
  • Sustainable Finance – Politici financiare pentru tranziția climatică
  • Forschung und Innovation – Cercetare și inovație în tehnologii verzi

3. Măsuri Sectoriale

În cadrul fiecărui sector sunt identificate măsuri specifice pentru reducerea emisiilor.

3.1. Energie și electricitate

✅ Extinderea energiei regenerabile – accelerarea dezvoltării solare și eoliene.
✅ Eliminarea treptată a cărbunelui – închiderea centralelor pe cărbune până în 2038 (sau mai devreme în MWMS).
✅ Hidrogen verde și electrificare – subvenții pentru producția de hidrogen.

3.2. Industrie

✅ EU-Emissionshandel pentru industrie – companiile mari trebuie să cumpere certificate de emisii.
✅ Subvenții pentru decarbonizare – sprijin pentru tehnologii precum CCU și CCS (Captarea și Stocarea Carbonului).
✅ Reducerea utilizării gazelor fluorurate (FKW, HFKW, SF₆) – prin reglementări stricte.

3.3. Clădiri și locuințe

✅ Subvenții pentru renovare energetică – pentru îmbunătățirea eficienței energetice.
✅ Standarde de eficiență energetică – reglementări stricte pentru izolații termice și sisteme de încălzire eficiente.
✅ Promovarea pompelor de căldură – sprijin pentru adoptarea acestora.

3.4. Transport

✅ Taxe CO₂ pentru combustibili – pentru descurajarea combustibililor fosili.
✅ Reducerea taxei pentru mașini electrice – până în 2030.
✅ Extinderea transportului public – menținerea „Deutschlandticket” pentru transportul public ieftin.
✅ Promovarea combustibililor alternativi (PtL, SAF) – reglementări pentru aviație.

3.5. Agricultură

✅ Reducerea emisiilor din zootehnie – măsuri pentru diminuarea emisiilor de metan și oxid de azot.
✅ Creșterea suprafețelor pentru agricultură ecologică – promovarea agriculturii durabile.
✅ Sisteme de gestionare a azotului – reducerea poluării solului și apei.

3.6. Gestionarea deșeurilor și utilizarea terenurilor

✅ Limitarea defrișărilor și protejarea pădurilor.
✅ Promovarea economiei circulare – legislație pentru reciclare.
✅ Reducerea emisiilor din gropile de gunoi – reglementări pentru captarea gazelor.

4. Concluzii

📌 Documentul „Instrumente für die Treibhausgas-Projektionen 2025” oferă o analiză detaliată a măsurilor implementate și planificate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Germania.

📌 Cele două scenarii (MMS și MWMS) permit o evaluare a impactului politicilor existente și a celor care ar putea fi adoptate.

📌 Germania își propune să atingă neutralitatea climatică până în 2045, iar acest raport oferă un cadru clar pentru atingerea acestui obiectiv.