(Cadrul de referință pentru proiecțiile emisiilor de gaze cu efect de seră în 2025 - Germania)

Acest document oferă un cadru esențial pentru modelarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) ale Germaniei până în 2050, incluzând factori economici, demografici și prețurile energiei. Informațiile sunt utilizate în două scenarii principale:

  • Mit-Maßnahmen-Szenario (MMS) (Scenariul cu măsuri existente)
  • Mit-Weiteren-Maßnahmen-Szenario (MWMS) (Scenariul cu măsuri suplimentare)

Proiecțiile sunt influențate de factori care pot modifica semnificativ traiectoria emisiilor și politicile climatice.

1. Factori demografici și economici

1.1 Evoluția demografică

  • Populația Germaniei este proiectată să scadă ușor, de la 83,4 milioane în 2023 la 82,7 milioane în 2050.
  • Grupul de vârstă activă (15-64 ani) va scădea mai rapid, ceea ce poate afecta forța de muncă și dinamica economică.
  • Tendința migrației influențează creșterea economică și consumul energetic. Se estimează o migrație netă de 250.000 persoane/an după 2033, însă incertitudinea politică poate schimba acest scenariu.
  • Scăderea natalității (de la 1,58 copii/femeie în 2021 la 1,35 în 2023) indică o îmbătrânire a populației.

1.2 Evoluția economică

  • Creșterea PIB-ului real este prognozată la 0,9% pe an până în 2050, sub nivelul mediu istoric.
  • Se prevede o creștere moderată a productivității muncii (+0,9%/an), determinată de automatizare și creșterea capitalizării.
  • Industria va avea creșteri inegale:
    • Industria auto și metalurgică pot stagna sau chiar scădea.
    • Sectoarele emergente, cum ar fi tehnologiile verzi și serviciile, vor crește mai rapid.
  • Creșterea investițiilor și exporturilor este limitată de tranziția energetică și reglementările de mediu.

📌 Factori de risc:

  • Schimbările politice pot modifica politicile fiscale și industriale.
  • Tensiunile comerciale globale pot influența exporturile.
  • Crize economice pot reduce investițiile și cererea de energie.

2. Proiecțiile prețurilor energiei

2.1 Prețurile combustibililor fosili

2.1.1 Petrol (Brent)

  • Prețul petrolului este prognozat să scadă de la 45 EUR/MWh în 2023 la 33 EUR/MWh în 2050.
  • Factori care influențează prețurile:
    • Reducerea cererii datorită tranziției energetice.
    • Stabilitatea OPEC și dinamica pieței globale.
    • Politici de decarbonizare la nivel european și global.

2.1.2 Gaze naturale

  • Prețurile gazelor vor scădea de la 60 EUR/MWh în 2023 la 17 EUR/MWh în 2050.
  • Dependența de importuri a Germaniei rămâne un factor critic.
  • Creșterea infrastructurii de LNG (gaz natural lichefiat) va influența stabilitatea pieței.

2.1.3 Cărbune

  • Se prevede o scădere accentuată a prețului cărbunelui, de la 17 EUR/MWh în 2023 la 5 EUR/MWh în 2050.
  • Scăderea cererii globale și închiderea minelor din Europa reduc prețurile.
  • Politicile de eliminare a cărbunelui din producția energetică în UE accelerează această tendință.

2.2 Prețurile hidrogenului

  • Se estimează că prețul hidrogenului va fi de 137 EUR/MWh în 2032, scăzând la 111 EUR/MWh în 2050.
  • Factori care influențează prețurile:
    • Dezvoltarea infrastructurii de transport.
    • Tehnologiile de producție și maturizarea pieței.
    • Subvențiile guvernamentale.

📌 Factori de risc pentru prețurile energiei:

  • Geopolitica afectează stabilitatea pieței combustibililor fosili.
  • Accelerarea decarbonizării poate reduce cererea de gaz și petrol mai rapid decât anticipat.
  • Investițiile în energie regenerabilă pot scădea mai repede costurile hidrogenului.

3. Prețurile certificatelor de emisii CO₂ (EU-ETS și nEHS)

  • Se estimează că prețurile certificatelor de emisii CO₂ vor crește treptat.
  • În EU-ETS (Sistemul european de tranzacționare a emisiilor), prețurile pot atinge 100-150 EUR/t CO₂ până în 2040.
  • Sistemul național de comercializare a certificatelor CO₂ (nEHS) va avea un impact mai direct asupra transportului și încălzirii.

📌 Factori de risc:

  • Posibile reforme ale EU-ETS pot duce la volatilitatea prețurilor.
  • Creșterea taxelor pe carbon ar putea accelera tranziția energetică.
  • Industria grea ar putea migra către țări cu reglementări mai slabe.

4. Captarea, transportul și stocarea CO₂

  • Costurile transportului și stocării CO₂ vor scădea treptat, dar vor rămâne un factor economic important.
  • Captarea directă a CO₂ din atmosferă (DACCS) este menționată, dar nu este luată în calcul ca soluție viabilă până în 2050.
  • Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere pentru stocarea CO₂ este esențială.

📌 Factori de risc:

  • Lipsa finanțării pentru CCS (Carbon Capture and Storage).
  • Acceptabilitatea publică și reglementările privind stocarea subterană a CO₂.
  • Necesitatea unei legislații clare pentru captarea și stocarea carbonului.

Concluzii și scenarii viitoare

✔️ Scenariul optimist (MWMS - Cu măsuri suplimentare)

  • Creștere accelerată a surselor regenerabile.
  • Reducere rapidă a emisiilor prin tehnologii avansate.
  • Prețuri mai stabile la energie datorită independenței de combustibili fosili.

⚠️ Scenariul pesimist (MMS - Cu măsuri existente)

  • Tranziție energetică lentă, cu dependență mare de importuri.
  • Creștere economică slabă și costuri ridicate pentru energie.
  • Posibile blocaje politice și economice în implementarea politicilor de mediu.

📌 Factori cheie pentru viitor:

  • Evoluția reglementărilor UE și internaționale privind clima.
  • Stabilitatea economică și geopolitică.
  • Ritmul inovațiilor în energie verde și captarea CO₂.

Documentul subliniază necesitatea unor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor climatice și evidențiază incertitudinile majore care pot influența scenariile până în 2050.