EXPRA - Alianța pentru Responsabilitate Extinsă a Producătorilor a câștigat procesul în care a fost implicat statul sloven, în cazul istoric cu INTERZERO. Hotărârea este o victorie majoră pentru Responsabilitatea Extinsă a Producătorilor și un moment definitoriu pentru o politică durabilă în întreaga Europă.

Redăm mai jos explicațiile avocaților, Euclid Law care au consiliat EXPRA.

Curtea a confirmat modelul sloven de responsabilitate extinsă a producătorilor, confirmând că unei singure organizații non-profit i se poate acorda în mod legal dreptul exclusiv de către un stat membru de a presta un serviciu de interes economic general (SIEG) - în acest caz, gestionarea deșeurilor de ambalaje.

Această hotărâre a decis că:

✅ Un stat membru poate desemna în mod legal o singură entitate non-profit pentru a îndeplini obligațiile de responsabilitate a producătorilor ca serviciu de interes economic general,

✅ Restricțiile privind libertățile pieței - libertatea de stabilire și libera circulație a serviciilor - precum și asupra altor drepturi fundamentale, cum ar fi proprietatea și libertatea de a desfășura o activitate comercială, pot fi justificate atunci când se urmăresc obiective precum sănătatea publică și protecția mediului.

✅ Prin stabilirea unui astfel de sistem, un stat membru poate retrage autorizațiile acordate anterior altor operatori; poate solicita tuturor producătorilor să participe la o singură schemă; și poate introduce garanții structurale pentru a preveni conflictele de interese.

📌 Acesta este un precedent semnificativ nu numai pentru Slovenia, ci pentru toate statele membre care doresc claritate cu privire la modul în care schemele EPR pot fi structurate în conformitate cu legislația UE - în special în ceea ce privește echilibrarea regulilor de concurență și a obiectivelor de sustenabilitate.

Am rezumat principalele concluzii ale acestei decizii istorice.

Introducere

Într-o hotărâre istorică pentru dreptul mediului și interpretarea normelor pieței interne a UE, Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a confirmat Avizul avocatului general Collins în cazul INTERZERO (C-254/23), în care EUCLID LAW a consiliat EXPRA în cazul în care susține statul sloven. Deși textul integral al hotărârii nu este încă disponibil, Curtea a emis decizia, confirmând concluziile Avocatului General din 26 septembrie 2024. Cazul s-a concentrat pe schema de răspundere extinsă a producătorilor (REP) din Slovenia, care impune producătorilor să îndeplinească obligațiile de gestionare a deșeurilor prin intermediul unor organizații colective unice, non-profit, pentru fiecare categorie de produse. Confirmarea CJUE confirmă capacitatea unui stat membru de a concepe astfel de sisteme pentru a atinge obiectivele de mediu, în cadrul Serviciilor de Interes Economic General (SIEG).

Acest rezumat oferă o analiză aprofundată a confirmării CJUE și a implicațiilor sale mai ample, subliniind afirmarea de către Curte a compatibilității acestor scheme naționale cu legislația pieței interne a UE, Directiva privind serviciile, Carta drepturilor fundamentale și Directiva-cadru privind deșeurile.

1. Context juridic și litigiu național

Legea revizuită a protecției mediului din Slovenia a introdus un sistem centralizat obligatoriu pentru îndeplinirea obligațiilor REP. Spre deosebire de regimul anterior, bazat pe piață, noul sistem desemnează o singură entitate non-profit pentru fiecare categorie de produse pentru a gestiona deșeurile. Această schimbare a determinat contestații în justiție din partea companiilor de gestionare a deșeurilor, inclusiv Interzero și Surovina, pe motive de încălcare a legislației UE - în principal restricții privind libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii și dreptul de a desfășura o activitate comercială.

Ustavno sodišče (Curtea Constituțională a Sloveniei) a adresat zece întrebări CEJ, solicitând clarificări cu privire la legalitatea schemei Sloveniei în temeiul legislației UE.

2. CEJ menține discreția statelor membre privind SIEG-urile

CEJ a reafirmat larga discreție/capacitate de decizie/ a statelor membre în definirea și încredințarea întreprinderilor a prestării de SIEG în temeiul articolului 106 alineatul (2) din TFUE. A confirmat opinia avocatului general Collin:

• Un sistem național care răspunde unor nevoi publice nesatisfăcute - în special în ceea ce privește protecția mediului - poate fi considerat un SIEG.
• Desemnarea este valabilă dacă piața nu a reușit să satisfacă în mod adecvat nevoile publice (testul „eșecului pieței”), entitatea însărcinată îndeplinește o misiune clară de serviciu public și această misiune este consacrată prin lege. • Statutul de organizație non-profit – și regimul unui operator unic – nu neagă natura economică a activității, care se încadrează în continuare sub umbrela SIEG.

CJUE a concluzionat că regimul EPR al Sloveniei îndeplinește condițiile necesare, subliniind că prezența obiectivelor de mediu și de sănătate publică justifică intervenția statului.

3. Restricțiile privind libertățile pieței trebuie să fie justificate și proporționale

Una dintre principalele probleme juridice a fost dacă legislația slovenă a restricționat în mod ilegal libertățile garantate de articolele 49 (libertatea de stabilire) și 56 (libertatea de a presta servicii) din TFUE. Avocatul general Collins a afirmat că, deși schema EPR a impus restricții, acestea au fost justificate de motive imperative de interes public, în special de protecția mediului, și au fost într-adevăr proporționale:

• Un model centralizat, non-profit, a evitat ineficiențele și dificultățile de monitorizare observate în modelul concurențial anterior.
• Riscul de „alegere a opțiunilor” și de tratare insuficientă a deșeurilor în cadrul vechiului regim a stat la baza necesității reformei.
• Deși în teorie ar putea exista alternative mai puțin restrictive, autoritățile naționale aveau sarcina de a determina modelul cel mai eficient, sub rezerva controlului judiciar pentru erorile evidente.

Confirmând opinia avocatului general Collins, CJUE a subliniat că protecția mediului este o valoare fundamentală a UE care poate justifica constrângerile asupra libertăților pieței interne.

4. Compatibilitatea cu Directiva privind serviciile și drepturile din Cartă

CJUE a constatat, de asemenea, că Directiva privind serviciile (Directiva 2006/123/CE) nu interzice statelor membre să acorde drepturi exclusive entităților care furnizează SIEG. Avocatul general Collins a constatat că directiva se aplică numai în măsura în care nu obstrucționează îndeplinirea sarcinilor publice atribuite.

În plus, s-a constatat că articolele 16 și 17 din Cartă (libertatea de a desfășura o activitate comercială și dreptul de proprietate) nu au fost încălcate, deoarece aceste drepturi nu sunt absolute și pot fi restricționate prin lege pentru a urmări obiective de interes general, cum ar fi protecția mediului.

CJUE a confirmat că legea nu a interferat în mod disproporționat cu aceste drepturi, având în vedere existența unor obiective de interes public și a unor autorizații legale clare.

5. Nicio încălcare a certitudinii juridice sau a așteptărilor legitime

Reclamanții au susținut, de asemenea, că tranziția bruscă de la o piață liberalizată la un regim reglementat cu un singur operator le-a încălcat așteptările legitime și certitudinea juridică. CJUE a respins această afirmație, confirmând concluzia avocatului general Collins conform căreia:

• Modificările legislative sunt permise fără perioade de tranziție sau compensații, cu excepția cazului în care există asigurări clare și specifice contrare;
• Noua lege a fost previzibilă, precisă și clar formulată; și
• Niciun principiu al UE nu impune compensații sau o fază de tranziție în astfel de circumstanțe, mai ales atunci când nu au fost făcute promisiuni obligatorii.

Această hotărâre stabilește un precedent care confirmă faptul că modificările de politică menite să promoveze obiectivele de mediu ale UE pot prevala în mod legal asupra intereselor comerciale private, cu condiția să existe garanții procedurale.

Concluzie: Un caz de referință pentru dreptul UE în materie de mediu și piață internă

Prin confirmarea opiniei avocatului general, CEJ a consolidat capacitatea statelor membre de a urmări obiectivele politicii de mediu prin modele de servicii publice - chiar și atunci când acest lucru restricționează concurența pe piață. Textul integral al hotărârii, atunci când va fi disponibil, va clarifica:

• Condițiile în care SIEG pot fi stabilite în mod legal;
• obiectivele de mediu care pot justifica limitări ale libertăților pieței interne; și
• faptul că legislația UE nu garantează acces nelimitat la oportunități de profit pe piețele liberalizate anterior.

Această decizie oferă certitudine juridică pentru legislativele naționale din întreaga UE care au în vedere reforme similare ale EPR; și va influența probabil politicile viitoare în domeniul gestionării deșeurilor, economiei circulare și strategiei climatice.