În ultimii ani, s-a înregistrat o răspândire tot mai mare a noilor oferte de mobilitate, cum ar fi Mobility-as-a-Service (MaaS) și platformele digitale multimodale de mobilitate (MDM). Astfel de oferte includ, de exemplu, e-scooter sau bike sharing, ridepooling la cerere sau ride-hailing. Pentru a înțelege mai bine comportamentul utilizatorilor față de aceste oferte, a fost realizat un sondaj online cu 10.000 de respondenți.

Scopul sondajului a fost de a crea o bază de date reprezentativă pentru populație pentru a cuantifica cererea actuală de MaaS și MDM și de a analiza caracteristicile și factorii care favorizează și împiedică utilizarea MaaS și MDM. Folosind o combinație de analiză descriptivă și modele econometrice, rezultatele sondajului empiric sunt evaluate și comparate cu concluziile literaturii de cercetare. Rezultatele reprezentative pentru populație oferă informații despre comportamentul actual de mobilitate în contextul MaaS. În plus, examinăm modul în care comportamentul de mobilitate al utilizatorilor MaaS și MDM diferă de restul populației sau de persoanele care nu utilizează aceste servicii.

Mai jos sintetizăm principalele concluzii ale raportului „Digitale Mobilitätsplattformen: Empirische Erhebung zur Analyse der Nutzung von MaaS- und MDM-Angeboten”

Concluziile empirice dau unele directii de explorat.

Într-o lume tot mai urbanizată și preocupată de reducerea poluării, soluțiile inteligente de transport devin esențiale. Un nou raport al Agenției Germane de Mediu analizează modul în care platformele digitale de mobilitate – cunoscute sub acronimele MaaS și MDM – sunt folosite de populație și ce rol pot juca în tranziția către un sistem de transport mai durabil și mai echitabil.

Ce sunt MaaS și MDM?

Mobility-as-a-Service (MaaS) reprezintă un concept modern în care diverse opțiuni de transport – de la autobuze și trenuri la carsharing, biciclete sau trotinete electrice – sunt integrate într-un singur serviciu accesibil printr-o aplicație. Multimodale Digitale Mobilitätsplattformen (MDM) sunt platformele digitale care permit căutarea, rezervarea și plata acestor servicii, asigurând o călătorie „din ușă în ușă” fără bătăi de cap.

Ce a urmărit studiul?

Între iunie și august 2024, au fost chestionați 10.000 de germani pentru a înțelege cine folosește aceste servicii, de ce, cât de des și ce obstacole împiedică utilizarea lor. Studiul a fost reprezentativ pentru întreaga populație și a analizat diferențele dintre utilizatorii activi, ocazionali și cei care nu folosesc deloc astfel de servicii.

Cine folosește aceste platforme?

Utilizatorii MaaS și MDM sunt preponderent tineri (16–39 ani), cu studii superioare, activi profesional și rezidenți în zone urbane. Aceștia locuiesc adesea în gospodării cu mai multe persoane și au venituri peste medie. De asemenea, mulți au abonamente la transportul public (precum Deutschlandticket) și preferă moduri alternative de mobilitate în locul mașinii personale.

Pe de altă parte, cei care nu folosesc aceste platforme sunt adesea mai în vârstă, trăiesc în zone rurale și folosesc predominant mașina personală. Lipsa accesului, preferința pentru automobil și percepția unei oferte insuficiente sunt barierele principale.

Ce beneficii aduc?

Utilizatorii activi ai acestor platforme au un comportament de mobilitate mai diversificat și intermodal – adică folosesc mai multe mijloace de transport pentru un singur traseu (de exemplu, mers pe jos + tren + trotineta electrică). Ei sunt, în medie, mai mobili și apreciază pozitiv infrastructura locală, mai ales când aceasta susține transportul alternativ.

Mai mult, MaaS și MDM reduc dependența de mașina personală, facilitează transportul pentru persoanele cu dizabilități (prin servicii precum ridehailing) și pot contribui la reducerea emisiilor de CO₂ dacă sunt implementate eficient.

Ce factori influențează utilizarea?

Conform analizelor statistice, cei mai puternici factori care stimulează utilizarea sunt:

• deținerea unui abonament la transportul public (+21 puncte procentuale pentru MDM),
• calitatea serviciilor de sharing disponibile (+16 pp pentru MaaS),
• un nivel ridicat de educație și venit,
• o atitudine pozitivă față de mobilitatea alternativă.

Surprinzător, în zonele rurale în care calitatea ofertelor de sharing este bună, probabilitatea de a folosi MaaS este chiar mai mare decât în orașe – semn că infrastructura contează mai mult decât densitatea populației.

Ce e de făcut?

Pentru a stimula adoptarea acestor soluții durabile, raportul sugerează:

• dezvoltarea unei infrastructuri digitale și fizice de calitate inclusiv în mediul rural;
• creșterea vizibilității și accesibilității aplicațiilor de tip MDM;
• sprijinirea serviciilor publice pentru a concura cu actorii privați orientați spre profit;
• și, nu în ultimul rând, educarea și informarea cetățenilor cu privire la beneficiile mobilității intermodale.

Concluzie

Platformele digitale de mobilitate au potențialul de a transforma radical modul în care ne deplasăm – nu doar prin eficiență, ci și printr-un impact pozitiv asupra mediului și echității sociale. Provocarea rămâne crearea unui cadru care să facă aceste servicii accesibile, atractive și funcționale pentru toți.