Documentul „Tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România 2024”, elaborat de Banca Națională a României, publicat pe 3 ianuarie, oferă o analiză amplă asupra riscurilor climatice cu impact asupra sectorului bancar și al economiei României.

Puncte principale ale sintezei:

  1. Context și obiective:
    • Documentul urmărește evaluarea și actualizarea periodică a riscurilor climatice, în conformitate cu recomandările Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială.
    • Analiza se bazează pe cinci categorii principale:
      • Economia reală,
      • Riscul fizic,
      • Riscul de tranziție,
      • Finanțarea verde,
      • Politicile guvernamentale.

Este de remarcat la indicatorii de creștere verde că productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului bazată pe producție continuă să plaseze România la un nivel favorabil comparativ cu țările din regiune, fiind înregistrate evoluții pozitive în cazul ambilor indicatori urmăriți de OCDE în ceea ce privește decarbonarea economiei. Pentru România, productivitatea carbonului măsurată ca PIB real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă a fost de 8,41 USD/ kg comparativ cu o medie regională de 5,3 USD/kg.

  1. Economia reală:
    • Emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut semnificativ față de nivelul din 1990, atingând ținta Acordului de la Paris.
    • Tranziția către neutralitate climatică necesită investiții sporite în decarbonare și tehnologii verzi.
  2. Riscurile fizice:
    • Principalele amenințări: inundații, secetă și temperaturi ridicate.
    • Aproximativ 12,7% din valoarea adăugată brută (VAB) provine din sectoare vulnerabile la inundații, 2,3% din sectoare expuse secetei și 10,4% din sectoare expuse temperaturilor ridicate.
  3. Riscurile de tranziție:
    • Companiile „brown” (cu impact semnificativ asupra mediului) rămân esențiale pentru economie, deținând aproape jumătate din activele nefinanciare.
    • Deși profitabilitatea acestor companii este în scădere, expunerile bancare au rămas relativ constante.
  4. Finanțarea verde:
    • Emisiunile de obligațiuni verzi la nivel mondial au crescut modest în 2024, iar România a realizat șapte emisiuni de obligațiuni verzi în valoare totală de 8,1 miliarde euro.
    • Creditele verzi au înregistrat o creștere rapidă, ajungând la 5,7 miliarde lei pentru companii și 10 miliarde lei pentru populație.
  5. Politicile guvernamentale:
    • România are cele mai mici taxe pentru protecția mediului din regiune (1,8% din PIB în 2022).
    • Prețul certificatelor de emisii în cadrul ETS (Sistemul UE de tranzacționare a emisiilor) a variat semnificativ, dar a rămas pe un trend ascendent în a doua parte a anului 2024.

Conform informațiilor din document, taxele pentru protecția mediului în România sunt printre cele mai mici din regiune, reprezentând doar 1,8% din PIB în anul 2022. Această pondere este sub media regională de 2,1% din PIB.

aerbhstg.jpg

România a înregistrat cele mai mici taxe privind protecția mediului din regiune în 2022, similar anilor anteriori. Astfel, aceste taxe au reprezentat 1,8 la sută din PIB-ul României în anul 2022, ușor mai reduse față de media regiunii de 2,1 la sută din PIB. Cheltuielile guvernamentale pentru protecția mediului s-au situat la 0,6 la sută din PIB în același an, în linie cu celelalte state din regiune

Comparativ cu alte țări din regiune:

  • România: 1,8% din PIB.
  • Media regională (țări precum Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehia): 2,1% din PIB.
  • În general, țările din regiune au niveluri ușor mai ridicate, iar țările vest-europene tind să aibă taxe mai mari pentru protecția mediului.

Evoluții și trenduri:

  • Taxele includ componente precum:
    • Taxele pe energie (ex. accize la combustibili),
    • Taxele pe transport (cu excepția combustibililor),
    • Taxele pe poluare și utilizarea resurselor naturale.
  • În România, deși nivelul taxelor este scăzut, el reflectă priorități mai reduse în utilizarea instrumentelor fiscale pentru tranziția verde.

Context regional și global:

  • La nivel global, inițiativele de taxare a carbonului și alte politici de preț au crescut, acoperind aproximativ 24% din emisiile globale de CO2 în 2024. Cu toate acestea, implementarea acestor politici rămâne fragmentată și diferă semnificativ între țări.
  • În țările din Vestul Europei (ex. Germania, Franța, Suedia), taxele pentru protecția mediului sunt mai ridicate, datorită schemelor avansate de tranzacționare a certificatelor de emisii (ETS) și taxării directe a carbonului.

Recomandările, am comenta noi, sunt evidente:

Pentru a alinia nivelul taxelor la tendințele regionale și globale, România ar putea:

  1. Crește taxele pe poluare și utilizarea resurselor naturale, pentru a descuraja practicile poluante.
  2. Introduce măsuri de taxare a carbonului, care să susțină tranziția către o economie sustenabilă.
  3. Reinvesti veniturile din taxe în proiecte verzi, cum ar fi energia regenerabilă, eficiența energetică și protecția ecosistemelor.