Interesul Berlinului pentru tranziția către o economie circulară este a fost generat de-a lungul timpului de mai mulți factori interconectați, atât de ordin economic, social, cât și ecologic:

1. Presiuni de mediu și resurse limitate

• Creșterea populației: Berlinul a înregistrat o creștere semnificativă a populației (+10% între 2013-2023) și este estimat să atingă 4 milioane de locuitori până în 2040. Aceasta pune presiuni uriașe asupra cererii de locuințe, servicii și infrastructură, dar și asupra consumului de resurse.
• Creșterea consumului de materiale: Consumului domestic de materiale (DMC) per capita a crescut de la 4 la 5 tone între 2016 și 2020 și se estimează că va ajunge la 7 tone până în 2030.
• Deșeurile: Deși Berlinul a redus cantitatea de deșeuri municipale (-21% între 2013-2023), rata reciclării rămâne sub media națională (56% față de 68% în Germania). Sistemul actual de tratare a deșeurilor depinde încă în mare măsură de incinerare, ceea ce limitează reutilizarea resurselor.

2. Obiective politice și legale

• Reglementările europene și naționale: Directivele europene privind economia circulară și cadrul legislativ german (ex. legea Kreislaufwirtschaftsgesetz) obligă orașele să adopte strategii de reducere a deșeurilor și de reutilizare a resurselor.
• Neutralitatea climatică: Berlinul și-a stabilit ca obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2045, ceea ce necesită reducerea drastică a emisiilor și a consumului de resurse.

3. Avantajele economice și sociale ale economiei circulare

• Oportunități pentru inovație: Ecosistemul de start-up-uri al Berlinului, care atrage aproape jumătate din investițiile în capital din Germania, oferă un cadru propice pentru dezvoltarea soluțiilor circulare.
• Crearea de locuri de muncă verzi: Economia circulară are potențialul de a genera locuri de muncă în sectoare emergente precum reparațiile, reutilizarea și reciclarea. Acest lucru poate aborda și problema șomajului ridicat din Berlin (9,2% în 2023, comparativ cu 3,1% la nivel național).
• Sprijinirea IMM-urilor: Tranziția către modele de afaceri circulare (ex. servicii partajate, eco-design) oferă noi oportunități economice pentru IMM-uri și start-up-uri.

4. Schimbarea mentalității publicului

• Creșterea conștientizării cetățenilor asupra problemelor de mediu: În Germania, 73% din populație considera necesară adaptarea la criza climatică în 2022, ceea ce indică o cerere crescută pentru soluții mai sustenabile.

5. Rolul Berlinului ca oraș lider

• Fiind capitala Germaniei, Berlinul are o responsabilitate de a stabili un exemplu în materie de sustenabilitate. Orașul poate folosi tranziția circulară pentru a-și consolida poziția de centru inovator și ecologic la nivel internațional.

Aceste motive au crescut momentumul politic și interesul public pentru economia circulară, încurajând Berlinul să își alinieze strategiile locale la tendințele globale.

În acest context prezentăm câteva elemente sintetice dintr-un studiu extrem de complex și amplu, „OECD Programme on the Circular Economy in Cities and Regions - The Circular Economy in Berlin, Germany”. Conform studiului, evoluția indicatorilor de circularitate în Berlin a reflectat trecerea de la o gestionare tradițională a deșeurilor la integrarea principiilor economiei circulare. Iată principalele tendințe și indicatori relevanți pentru Berlin:

1. Generarea de deșeuri

• Scădere a cantității de deșeuri municipale:
  • Între 2013 și 2023, cantitatea de deșeuri municipale a scăzut cu 21%, de la 1,5 milioane de tone la 1,2 milioane de tone. Această reducere este rezultatul implementării strategiilor de prevenire a deșeurilor.
• Creștere a separării deșeurilor: Campaniile pentru colectarea separată a deșeurilor au crescut semnificativ, în special pentru bio-deșeuri, metale și sticlă.

2. Rata reciclării

• Rata reciclării din Berlin rămâne sub media națională: diului
  • În 2020, Berlin a atins o rată a reciclării de 56%, comparativ cu media națională de 68%.
  • În 2023, inițiative precum "Re-Use Berlin" și magazinul NochMALL au contribuit la creșterea ratelor de reutilizare și reciclare.

3. Consumul domestic de materiale (DMC)

• Creștere accelerată: DMC pe cap de locuitor a crescut de la 4 tone în 2016 la 5 tone în 2020 (+25% în patru ani) și este estimat să atingă 7 tone până în 2030.
  • Principalul factor al acestei creșteri este cererea pentru materiale minerale în construcții.

4. Tratamentul deșeurilor

• Incinerarea cu recuperare de energie rămâne predominantă:
  • În 2020, 44% din deșeurile municipale din Berlin au fost incinerate cu recuperare de energie, față de media națională de 30%.
• Creșterea capacităților de reciclare și prevenire a deșeurilor rămâne un obiectiv prioritar în cadrul strategiei "Zero Waste 2030".

5. Utilizarea energiei regenerabile

• Creștere semnificativă:
  • Ponderea energiei regenerabile a crescut de la 10% în 2005 la 52% în 2023, depășind ținta de 35% stabilită pentru 2020.
  • Berlin își propune să atingă 80% energie regenerabilă până în 2030.

6. Economie și locuri de muncă

• Creștere a investițiilor în economia circulară:
  • Între 2020 și 2023, Berlin a investit aproximativ 750 milioane EUR în proiecte de inovație, dintre care o parte semnificativă a fost alocată economiei circulare.
  • Inițiative precum "Urban Mining Hub" și centrele de reutilizare contribuie la crearea de locuri de muncă verzi.
• Rata șomajului din Berlin rămâne ridicată (9,2% în 2023), iar economia circulară este văzută ca o oportunitate de a crea locuri de muncă sustenabile.

7. Reducerea emisiilor de CO2 din gestionarea deșeurilor

• Strategia Zero Waste 2030 estimează o reducere anuală de 250.000 tone de CO2 datorită îmbunătățirii gestionării deșeurilor, inclusiv transportului și tratamentului acestora.

8. Inovație și infrastructură

• Berlin a devenit un lider în inovație circulară, sprijinind:
  • Construcții circulare: Utilizarea betonului reciclat și a materialelor regenerabile.
  • Reutilizare la scară largă: Prin inițiative precum "Re-Use Superstore" și magazinele de articole de ocazie.

După cum se vede, Berlinul a înregistrat progrese notabile în reducerea deșeurilor și încurajarea reciclării, dar există provocări în creșterea reciclării și reducerea consumului de materiale. Inițiativele recente precum Strategia "Zero Waste 2030" și accentul pus pe inovația circulară promit să accelereze această tranziție. Evident, fișierul oferă o analiză detaliată a economiei circulare în Berlin, realizată de OECD în colaborare cu Comisia Europeană. Documentul include:

1. Context și definiție:
   • Economia circulară se concentrează pe menținerea valorii produselor, materialelor și resurselor pentru cât mai mult timp, reducând deșeurile.
   • Orașele și regiunile pot implementa strategii pentru a preveni generarea de deșeuri, optimiza reutilizarea resurselor și a materialelor, și pentru a evita "blocările liniare" în infrastructură.
2. Evoluția Berlinului către o economie circulară:
   • Berlinul a trecut de la o gestionare sustenabilă a deșeurilor (reducere și reciclare) la integrarea principiilor economiei circulare.
   • Au fost implementate politici de prevenire a deșeurilor și înființate structuri precum Agenția Zero Waste (2023) și Biroul de Coordonare pentru Economie Circulară (2022).
3. Provocări:
   • Lipsa unei înțelegeri comune a economiei circulare (percepută mai mult ca gestionare sustenabilă a deșeurilor).
   • Resurse umane și financiare limitate pentru colaborarea interdepartamentală.
   • Dificultăți în aplicarea legislației privind ambalajele, deșeurile comerciale și altele.
4. Recomandări cheie:
   • Oameni și firme: Impulsionarea inovației prin colaborări cu incubatoare și sprijinirea IMM-urilor cu modele economice circulare (ex. eco-design, criterii clare pentru achiziții circulare).
   • Politici: Identificarea lanțurilor valorice strategice și alinierea obiectivelor pe lanțuri de aprovizionare, precum și stabilirea unor mese rotunde între sectoarele public și privat.
   • Locuri: Dezvoltarea zonelor experimentale (ex. districte circulare) și promovarea serviciilor circulare precum centrele de reparații și inițiativele de reutilizare.
5. Exemple concrete:
   • Inițiativele "Re-Use Berlin" și magazinul "NochMALL" pentru reutilizarea produselor.
   • Hub-ul "Urban Mining" pentru facilitarea transferului materialelor din construcții dezafectate.

Documentul subliniază oportunitatea Berlinului de a deveni un lider în inovația circulară, având în vedere ecosistemul său de start-up-uri, populația tânără și educată, dar și provocările sociale precum rata șomajului și creșterea consumului de materiale.

Ceea ce însă nu face documentul este de a stabili o legătură strânsă între eforturile către o economie circulară și calitatea vieții cetățenilor din capitala Berlin o astfel d argumentare acs poli cu siguranță prioritatea tuturor politicilor extrem de sofisticate care au fost puse în practică și cu urmărite de a lungul timpului