Pentru profesioniștii care urmăresc dezbaterea de politică publică în domeniul economiei circulare ultimele săptămâni au fost pline analize tăioase, contraanalize și nu în ultimul rând contrapropuneri pentru deblocarea unei situații care nu evoluează suficient de repede în raport cu așteptările autorităților centrale.

Un recent raport al Gărzii Naționale de Mediu, dat publicității chiar înainte de preluarea ștafetei de către noua ministră, doamna Diana Buzoianu, a generat o serie de critici severe la adresa performanței ADI-urilor. Am reflectat pe larg raportul GNM în într-un precedent articol.

Replica reprezentanților FADI a venit în contextul dezbaterilor profesioniste organizate de Infomediu Europa, cu prilejul conferintei „ Economia Circulară în Practică”. Ar fi în primul rând de spus că schimbul de idei, deși contradictorii a avut loc într-o manieră constructivă FADI venind cu sugestii concrete.

In primul rând informațiile conținute în raportul GNM au fost parțial amendate - evident FADI având acces mai bun la datele din teren. Reprezentanții GNM au agreat că și din partea instituției ar putea fi loc de mai bine în colectarea de date relevante.

Apoi, doamna Liliana Nichita, directorul executiv al FADI, a venit cu analiza sa, Pe care o reflectăm pe scurt.

Factoride influentain performanta SMID-urilor

Prioritati

1 – diminuarea cantitatilor depozitate 40% => 10%

2 – cresterea cantitatilor de deseuri reciclate/compostate

3 – gestionarea CAV-urilor finantate prin PNRR

(În paranteză fie spus, preluarea CAV-urilor este în sine o discuție cu multe aspecte legale care trenează probabil prea mult)

Performanta => implica dotarea cu infrastructura(TMB, sortare eficienta, compostare)

Sunt necesare:

• Separare la sursa, deoarece in deseul rezidual mai exista o proportie importanta de reciclabil si biodeseu
• Reciclabilitatea deseurilor (eco-modularea costurilor nu este aplicata cu influenta pe acoperirea costurilor) - Aici aș adăuga că autoritățile locale și salubriștii pot da tonul în ce privește eco-modularea și respectiv impulsionarea reciclabilității deșeurilor
• Cadrul de reglementare pentru compost (blocaj in actualizarea cadrului legal si institutional La ministerul agriculturii - oare de ce?)
• Acoperirea costurilor de catre organizatiile producatorilor pentru fluxul de ambalaje (O poveste veche dar surprinzător încă ne rezolvată de nicio intervenție a autorităților centrale - nu sunt semnate contracte pentru intreaga cantitate, unele OIREP nu platesc pentru ambalajelepe care le gestioneaza)

Solutii immediate si pe termen scurt:

• Diminuarea cantitatilor depozitate este corelata cu cresterea cantitatilor reciclate si compostate
• Adoptarea standardului pentru compostul ClasaB pentru utilizari non-agricole si modificarea Legii Compostului
• Acoperirea integrala a costurilor prin eco-modularea ambalajelor si retragerea acoperirii nationale din licenta pentru OIREP care nu au contracte cu toate ADI-urile
• Campanie nationala de interes public privind separarea la sursa a deseurilor

La rândul său președintele FADI, domnul Gabriel Moiceanu a coborât din sfera analizei situației Cadrului de operare actual în zona de propuneri concrete, care până acum nu au mai fost luate în considerare.

În primul rând finanțarea, o dezbatere de asemenea foarte veche dar niciodată definitiv tranșata:

• Majoritatea SMID-rilor au nevoie de completari și instalații de tratare a deșeurilor municipale;
• PDD nu finanțeaza infrastructura și instalații pentru fracția de deșeu rezidual(începândcu anul 2021 avem obligația să tratăm toate deșeurile inainte de depozitare)
• UAT-urile nu dispun de sumele necesare pentru a dezvolta o astfel de infrastructură
• Implementarea si operaționalizarea unor facilitați în sistem privat este mai rapidă și mai eficientă.

În aceste condiții s-a scos din pălărie o soluție care, păstrând proporțiile, poate fi considerată magică.

Legea PPP: OUG nr.39/2018 aprobată prin Legea nr.7/2024

• Metodologie:

Ordinul Ministrului de Finanțe nr.6695/2024 privind aprobarea ghidurilor și a metodologiei pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public- privat(acest Ordin are 7 anexe)

• Ghid privind contractul de parteneriat public-privat;
• Clauzele standard în contractele de parteneriat public-privat;
• Evaluarea eficienţei economice;
• Evaluarea & alocarea riscurilor;
• Evaluarea suportabilităţii/Datoria publică şi deficitul bugetar;
• Procesele de pregătire şi de achiziţie aferente PPP-urilor.

Ce putemfinanta prin PPP

• instalații integrate de tartare și biostabilizare deșeuri municipale
• tehnologie/utilaje de pregatire pentru valorificare energetică
• instalații de cogenerare alimentate cu RDF/SRF/CSR
• biodigestoare
• facilități de compostare și pregătire pentru reutilizare

Mai rămâne o singură întrebare. Avem legislație, avem autorități publice care par dispuse la astfel de parteneriate, dar cine sunt privații, care până acum nu au activat în economia românească, și care au resursele necesare pentru a se implica în astfel de parteneriate.

Întrebarea nu s-a rostit și nici nu au fost sugerate exemple concrete de astfel de PPP-uri. Ceea ce putem spune este că ele funcționează foarte bine în țările care tratează cu seriozitate gestionarea deșeurilor, iar partea privată a acestor PPP-uri o constituie chiar marile companii internaționale care se ocupă de gestionarea deșeurilor și a utilităților în general.

O a 2-a întrebare care nu s-a rostit și pentru care nu există încă răspuns este evidentă pentru orice profesionist: cât va costa și cine va acoperi costurile? Generatorii de deșeuri ar trebui să fie atenți la evoluția acestei dezbateri.