Europa are nevoie nu doar să interzică depozitarea la groapă, ci să reducă efectiv cantitatea de „reziduu” produs — acea fracțiune de deșeu care ajunge la groapă sau la incinerare. Aceasta este concluzia clară a noului policy brief al organizației Zero Waste Europe, care propune introducerea unui mecanism de tip cap-and-trade aplicat reziduurilor (residual waste), ca parte din viitoarea Circular Economy Act a UE. Scopul: să transforme prevenirea generării de deșeuri (reuse, reparare, proiectare ecologică) în principalul obiectiv de politică, nu doar «nu la groapă». 

Propunerea din raportul “Cap and trade on residuals” pleacă de la o observație pragmatică: măsuri care vizează exclusiv „nu la groapă” pot avea efecte nedorite — mutarea fluxurilor spre incinerare în loc să stimuleze reutilizarea și reciclarea. Raportul arată că politica eficientă trebuie să privească toate formele de gestionare finală (landfill, incinerare, co-incinerare și alte dispoziții) și să reducă reziduul la sursă, nu doar să-l re-direcționeze. 

Cum ar funcționa sistemul propus? Sunt două abordări principale:

1. Sistem activ de tranzacționare (clasic cap-and-trade): se aloca o cantitate totală (cap) de reziduuri permisă la nivel UE, iar operatorii de instalații care gestionează reziduuri ar cumpăra/vinde alocații. Aceasta ar crea un preț pentru „dreptul” de a arunca / incinera, stimulând eficiența.
2. Sistem „pasiv” de tranzacționare (propunere favorizată în raport): alocațiile sunt distribuite la nivel de stat membru (pe bază de populație) și se aplică o taxă-levy neutră din punct de vedere al bugetului: statele care depășesc pragurile plătesc și acești bani sunt redistribuiți către statele care performează mai bine. Această variantă menține presiunea asupra statelor pentru reducerea reziduurilor, dar păstrează responsabilitatea la nivel național și reduce complexitatea administrativă a unui market transnațional. 

Prin plafonarea reziduurilor, această propunere intenționează să stimuleze prevenirea generării de deșeuri, reutilizarea și reciclarea, în timp ce reduce emisiile de gaze cu efect de seră asociate cu depozitarea și incinerarea. Un sistem corect și transparent de „passive trading” între statele membre ar asigura responsabilitate comună și ar accelera tranziția UE către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic. 

Un alt punct important din raport: nu toate fluxurile ar trebui tratate la fel. Majoritatea volumului de depozitare/incinerare în UE provine din „major mineral wastes” (deșeuri din construcții, soluri, etc.), care ar putea domina un mecanism unic și, astfel, ar „dilua” eficiența unui instrument gândit pentru deșeurile municipale și comerciale. Soluția sugerată este un cadru în două piste: un mecanism separat sau instrumente fiscale/harmonizate pentru deșeurile minerale și un cap-and-trade (sau sistem pasiv) axat pe deșeurile municipale/non-minerale. 

Câteva date care justifică ambiția: în 2023, cantitatea medie de reziduuri gestionate per capita în UE-27 a fost de 244 kg/locuitor; autorii estimează că, cu un mecanism eficient (în special unul pasiv combinat cu alte politici), se poate ajunge la aproximativ 150 kg/locuitor până în 2035. Aceste cifre arată potențialul de reducere, dar și necesitatea unor date mai bune și armonizare a raportării la nivel european. 

Avantaje și riscuri — sumar:

• Avantaje: creează stimulente economice reale pentru prevenire, standardizează presiunea între state (prin mecanisme de redistribuire), și poate contribui la reducerea emisiilor legate de incinerare și depozitare. 
• Riscuri: datele de raportare încă sunt inegale între state; schemele de piață pot fi distorsionate de taxe sau regimuri naționale diferite; transferurile de venituri între state ar putea fi politice și sensibile — toate acestea cer reguli clare de audit, monitorizare și alocare. De asemenea, includerea incorectă a fluxurilor minerale poate face mecanismul mai puțin eficient. 

Statistică relevantă: în 2023, reziduurile per capita în UE-27 au fost în medie 244 kg/locuitor. Conform estimărilor studiului, cu un mecanism eficient de cap-and-trade (în special în varianta „pasivă” și în combinație cu alte politici de reducere) se poate ajunge la aproximativ 150 kg/locuitor până în 2035. 

Propunerile includ, printre altele:

• Distribuirea alocațiilor per capita la nivelul fiecărui stat membru. 
• Aplicarea unor levies (sarcini/taxe) pentru statele care depășesc capul alocat, iar fondurile colectate să fie redistribuite către statele care au performanțe bune (sub cap). Sistemul este gândit să fie neutră din punct de vedere bugetar – adică nu generează profit politic, ci doar redistribuire între state. 
• Excluderea sau tratarea separat a fluxurilor minerale majore (deșeuri de construcții, soluri etc.), care domină cantitativ și ar putea dilua eficiența unui mecanism orientat pe deșeurile municipale / non-minerale. 

De asemenea, raportul avertizează că măsuri care vizează numai depozitarea la groapă pot avea efecte nedorite — de exemplu, mutarea volumelor către incinerare, în loc de reducerea propriu-zisă a deșeurilor generate. 

Printr-un astfel de mecanism, statele ar fi motivate să investească în colectare separată, colectare la sursă, reutilizare, reparare, proiectare de produse cu cicluri de viață extinse etc. Reducerea volumului reziduurilor nu doar diminuează impactul asupra mediului, dar reduce și emisiile (metan din depozite, CO₂ și NOₓ din incinerare). 

Raportul evidențiază, totodată, necesitatea unor date mai bune, transparente și comparabile între state, precum și reguli clare privind auditul, monitorizarea și sancțiunile. Fără aceste elemente, există risc de distorsiune, de compromisuri politice sau de „evadare” de la responsabilitate. 

Tabel rezumat: opțiuni de politică și efecte anticipate

Concluzie — ce ar trebui urmărit în continuare: un design bun al Circular Economy Act ar combina instrumente: (1) un cadru clar pentru reducerea reziduului municipal, (2) un mecanism de tranzacționare pasivă/neutră bugetar pentru a motiva statele, (3) reguli stricte de raportare și audit, și (4) măsuri fiscale complementare pentru fluxurile minerale. În lipsa lor, o simplă interdicție la groapă riscă să încurajeze incinerarea sau «reclasificarea» deșeurilor.