Țările UE sunt în urmă cu multe dintre angajamentele lor privind sustenabilitatea. Marile strategii publicate până acum cat și uriașul efort legislativ desfășurat în ultimii ani de autoritățile de la Bruxelles par să se fi lovit de inerția birocraților naționale sau chiar de realitățile de pe teren din statele membre. Într-o dezbatere publică recentă, o expertă cu zeci de ani de activitate în domeniul gestionării deșeurilor spunea, foarte frumos, “nu adopta o politică/lege pe care nu ești sigur că poți să o implementezi si să o supraveghezi”(implementation & enforcement). Am identificat în acest articol câteva domenii inspirate și din dezbaterea publică la nivel internațional, care merită atenție.

Pentru țările UE, 2025 a venit și cu un “reminder” stresant legat de toate angajamentele de mediu pe care trebuie să le respecte conform legislației europene.

Pe drumul accidentat către obiectivul de a deveni un paradis ecologic până în 2050, UE a stabilit ținte intermediare pentru a monitoriza progresul în reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră care încălzesc planeta și pentru restaurarea naturii.

De la colectarea separată a deșeurilor la finanțarea proiectelor de biodiversitate, iată câteva ținte pe care cele 27 de țări membre ar trebui să le atingă anul acesta (și, în mare parte, nu le ating).

Textile

Unul dintre principalele obiective ale sustenabilității în UE este reducerea efectelor nocive ale deșeurilor asupra mediului. Pentru a face acest lucru, Bruxelles-ul se așteaptă ca membrii săi să aibă sisteme eficiente de colectare pentru o listă în creștere de tipuri de deșeuri: sticlă, hârtie, alimente…

De la 1 ianuarie, țările UE trebuie să colecteze separat și articolele textile. Asta înseamnă că pantofii uzați, jachetele vechi și lenjeria murdară nu mai pot fi aruncate în coșurile de gunoi obișnuite. Potrivit celui mai recent raport din mai 2024 al agenției de mediu a UE, doar 11 țări aveau sisteme obligatorii de colectare separată, iar alte 14 implementaseră inițiative voluntare.

În același spirit de reducere a deșeurilor în sectorul modei, UE a interzis și distrugerea hainelor și pantofilor nevânduți. Însă decizia are consecințe: o investigație recentă a Proiectului pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției (OCCRP) a arătat că România a devenit o groapă de gunoi pentru hainele aruncate din UE, deoarece tone de articole donate ajung la gunoi.

Legislației deja aprobate îi lipsesc…. Dinții …și anume câteva indicații clare despre ceea ce înseamnă răspundere extinsă a producătorului pentru acest flux de deșeuri dar și instrumente economice și ținte clare pe care toate statele membre trebuie să le respecte de urmărit

Reciclare

Regulile mai stricte privind gestionarea deșeurilor se încadrează în strategia generală a UE de a recupera materialele valoroase din produsele aruncate pentru a le reutiliza.

În 2025, țările UE ar trebui să recicleze sau să pregătească pentru reutilizare cel puțin 55% din deșeurile municipale, conform legislației europene privind deșeurile.

Există și ținte specifice pe produs. De exemplu, cele 27 de țări ar trebui să recicleze cel puțin 65% din deșeurile de ambalaje (cum ar fi recipientele de tip takeaway, ambalajele de hârtie și cutiile de carton) și 65% din toate bunurile electronice (telefoane, tablete, blendere, aspiratoare) puse pe piața UE în ultimii trei ani.

Deși este dificil de spus dacă regiunea își va atinge aceste ținte, din moment ce cele mai recente date oficiale sunt din 2022, prognoza nu este optimistă. În raportul din vara anului 2023, Comisia Europeană a avertizat că majoritatea țărilor vor rata aceste ținte.

În 2022, doar Germania, Austria, Slovenia și Țările de Jos atinseseră deja țintele privind deșeurile municipale pentru 2025, iar Belgia, Luxemburg și Italia erau aproape de linia țintă. În ceea ce privește ambalajele, mai mult de jumătate dintre țări erau deja conforme. Totuși, doar Letonia, Slovacia și Bulgaria îndeplineau cerințele privind colectarea deșeurilor electronice.

Ce ar fi de spus aici este că nu materie de reciclare nici Comisia Europeană nu prea și-a făcut temele: de exemplu clarificarea metodologiei în ce privește noile puncte de măsurare pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje încă se lasă așteptata…

A fost adoptat pe de altă parte noul regulament pentru ambalaje(PPWR) după nesfârșite discuții în privința foarte complexelor cerințe ale textului legislativ; aici este însă de observat că textul va trebui completat cu foarte multe acte delegate care vor trebui adoptate în următorii ani; cu alte cuvinte incertitudinea va continua să se manifeste atât printre legiuitori cat și în ce privește obligațiile specifice ale companiilor care sunt vizate de regulament.

Plastic

Concentrându-ne pe plastic, Bruxelles-ul a stabilit reguli pentru producerea, utilizarea și reciclarea acestuia.

În 2025, țările UE ar trebui să colecteze 77% din sticlele de plastic de unică folosință puse pe piață. În plus, noile sticle produse și vândute în Europa trebuie să conțină cel puțin 25% plastic reciclat. Metodologiile folosite în diferite state membre ale Uniunii Europene sunt însă neclare deocamdată neuniforme ceea ce probabil va conduce la dificultăți în exercițiul de raportare pentru 2025.

Natură

În ceea ce privește protejarea naturii, majoritatea țintelor UE sunt stabilite pentru 2030, oferind țărilor mai mult timp pentru adaptare. Totuși, blocul european are deja angajamente, mai ales pe scena internațională.

Conform legilor actuale privind utilizarea terenurilor, UE trebuia să mențină nivelurile de absorbție a carbonului (așa-numitele “carbon sinks”) între 2021 și 2025. Acestea includ pădurile și zonele umede care absorb CO2.

În ciuda eforturilor UE, absorbția de carbon a continentului scade. Costurile pentru restaurare și protecție sunt semnificative, iar până în 2024, angajamentele financiare pentru biodiversitate abia dacă au atins milioane de dolari.

Decarbonizare - domeniul transportului

După generarea de energie și încălzire, transportul este cel mai poluant sector din Europa, iar Bruxelles-ul a cerut producătorilor auto să reducă emisiile de CO2 cu 15% până la sfârșitul lui 2025, comparativ cu nivelurile din 2021.

Conform analizei organizației Transport&Environment, majoritatea producătorilor auto vor atinge această țintă, mai ales datorită creșterii vânzărilor de vehicule electrice.

În acest domeniu este însă de remarcat proliferarea așa numitelor taxe de carbon adoptate la nivel național, și care practic taxează transportul vehiculelor grele pe teritoriile naționale ale statelor membre. Rămâne de văzut impactul real al acestora și măsura în care vor trebui armonizate prevederile naționale destul de diferite la nivelul statelor care deja și-a asumat astfel de politici.

In încheiere ar fi de reamintit că imediat după confirmarea noii Comisii Europene au apărut dezbateri publice profunde - de exemplu raportul Draghi - în care s-a cerut o abordare mult mai pragmatică a politicilor de mediu; rămâne de văzut cum se va manifesta aceasta în privința implementării legislației deja adoptate. Probabil vom asista mai întâi la o revizuire ambițiilor deja comunicate.