Comisia Europeană a publicat noul pachet lunar de proceduri de infringement, prin care verifică modul în care statele membre respectă și aplică legislația Uniunii Europene. Documentul din luna iulie arată că Bruxelles-ul continuă să utilizeze una dintre cele mai importante pârghii pe care le are la dispoziție pentru a asigura funcționarea pieței unice și respectarea regulilor comune.

Procedurile de infringement nu reprezintă sancțiuni directe, ci un proces etapizat prin care Comisia solicită statelor membre să remedieze încălcările dreptului european. Prima etapă este scrisoarea de punere în întârziere (Letter of Formal Notice), urmată, dacă problemele persistă, de avizul motivat și, în ultimă instanță, de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. În cazul în care hotărârile Curții nu sunt respectate, pot fi impuse penalități financiare consistente.

Pachetul din această lună acoperă o gamă foarte largă de domenii – de la mediu și climă, la energie, transport, piață internă, agricultură, digitalizare și protecția consumatorilor. În multe cazuri, Comisia acuză statele membre că nu au transpus la timp directive europene sau că aplică incomplet legislația deja adoptată.

În domeniul mediului, Comisia continuă să acorde o atenție deosebită respectării legislației privind gestionarea deșeurilor, protecția apei, calitatea aerului și conservarea biodiversității. Aceste proceduri sunt relevante inclusiv pentru operatorii economici, deoarece întârzierile în implementarea directivelor europene pot genera incertitudine legislativă și pot întârzia investiții importante în infrastructura de mediu.

Comisia Europeană a decis să emită un aviz motivat (Reasoned Opinion) împotriva României în domeniul eficienței energetice. Aceasta este a doua etapă a procedurii de infringement și este mai gravă decât o simplă scrisoare de punere în întârziere.

Concret, Comisia solicită României să respecte obligațiile prevăzute de Directiva privind eficiența energetică (Directiva 2012/27/UE, în prezent înlocuită de Directiva (UE) 2023/1791), în special cele referitoare la sectorul încălzirii și răcirii.

În pachetul de infringement din iulie 2026, România NU este vizată de o nouă decizie privind deșeurile municipale sau deșeurile de ambalaje.

România are deja mai multe proceduri de infringement deschise în domeniul deșeurilor, unele aflate într-un stadiu avansat.

1. Deșeuri municipale – neîndeplinirea țintelor de reciclare

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement deoarece România nu a atins obiectivele obligatorii prevăzute de Directiva-cadru privind deșeurile.

Principalele reproșuri sunt:

• România nu a atins ținta de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale.
• Cantități prea mari de deșeuri municipale continuă să fie eliminate prin depozitare.
• Sistemele de colectare separată și reciclare nu produc rezultatele cerute de legislația europeană.

2. Depozitele de deșeuri (landfill)

Acesta este probabil cel mai grav dosar al României.

Comisia reproșează că România:

• nu a închis și ecologizat toate depozitele neconforme;
• nu a creat o rețea suficientă de instalații de tratare a deșeurilor înainte de depozitare;
• continuă să depoziteze deșeuri fără respectarea cerințelor Directivei privind depozitele de deșeuri.

În ianuarie 2026, Comisia a decis chiar să trimită România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea obligațiilor privind depozitele de deșeuri.

3. Infrastructura de gestionare a deșeurilor

Într-un alt dosar, Comisia susține că România:

• nu dispune de o rețea integrată și adecvată de instalații pentru tratarea deșeurilor;
• nu are suficientă capacitate de tratare a deșeurilor municipale amestecate și a biodeșeurilor înainte de depozitare;
• nu aplică pe deplin ierarhia deșeurilor (prevenire – reutilizare – reciclare – valorificare – eliminare). (pressone.ro)

4. Deșeurile de ambalaje

Interesant este că, în prezent, Comisia nu are un infringement separat împotriva României exclusiv pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare a deșeurilor de ambalaje.

Asta nu înseamnă că performanța este considerată satisfăcătoare. Dimpotrivă:

• performanța reciclării ambalajelor este monitorizată în cadrul evaluărilor privind economia circulară;
• obligațiile privind ambalajele sunt în prezent consolidate prin noul PPWR, care introduce cerințe mult mai stricte privind reciclabilitatea, conținutul reciclat și responsabilitatea extinsă a producătorilor;
• dacă România nu va implementa și aplica corect aceste reguli, pot apărea noi proceduri de infringement în anii următori. 

Dacă sintetizăm observațiile Comisiei din ultimii ani, criticile la adresa României sunt că:

• se depozitează prea multe deșeuri municipale și se reciclează prea puțin;
• infrastructura de tratare este insuficientă, în special pentru deșeurile municipale și biodeșeuri;
• depozitele neconforme nu au fost închise și ecologizate conform obligațiilor europene;
• țintele de reciclare pentru deșeurile municipale nu sunt atinse.

În schimb, nu există, la acest moment, o procedură distinctă dedicată exclusiv gestionării deșeurilor de ambalaje. Problemele privind ambalajele sunt urmărite mai degrabă prin implementarea legislației privind responsabilitatea extinsă a producătorilor (EPR), funcționarea sistemelor de colectare și reciclare și, de acum înainte, prin aplicarea PPWR.

Penalitățile pot ajunge la zeci sau chiar sute de mii de euro pe zi, iar în unele cazuri suma forfetară poate depăși câteva milioane de euro. Valoarea exactă este stabilită de CJUE, la propunerea Comisiei.