Pentru că este publicat in transparentă, am analizat proiectul noului Plan Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD, revizuit) și PNGD aflat încă în vigoare (2017). Iată principalele diferențe și elemente de comparație:

1. Context și structură

• PNGD 2017: a fost primul document-cadru integrat, orientat către atingerea țintelor europene de reducere a depozitării și creșterea reciclării. Structura sa era mai tehnică, centrată pe fluxuri de deșeuri și pe infrastructura necesară.
• Draft PNGD revizuit (2025): pune accent pe economia circulară și pe integrarea cu Pactul Verde European, PNIESC și Strategia Națională privind Economia Circulară. Documentul are o structură mai clară pe obiective strategice și măsuri transversale (ex. digitalizare, trasabilitate, responsabilitatea extinsă a producătorilor).

2. Obiective și ținte

• PNGD 2017: ținte pentru 2020 și 2025, cu accent pe:
  • reducerea depozitării (≤10% până în 2030),
  • creșterea reciclării deșeurilor municipale la 50% până în 2020,
  • reducerea deșeurilor biodegradabile la depozite,
  • dezvoltarea infrastructurii de sortare și tratare.
• Draft PNGD 2025:
  • aliniază obiectivele la țintele UE pentru 2030 și 2035,
  • include obiective pentru pregătirea pentru reutilizare, prevenire și economia circulară,
  • introduce ținte noi privind reducerea plasticelor de unică folosință, colectarea separată a bio-deșeurilor și a textilelor, precum și indicatori pentru trasabilitate digitală.

3. Fluxuri de deșeuri vizate

• PNGD 2017: fluxuri clasice – deșeuri municipale, industriale, periculoase, medicale, DEEE, vehicule scoase din uz, ambalaje, uleiuri uzate, nămoluri de epurare.
• Draft PNGD 2025: păstrează aceste fluxuri, dar adaugă o atenție mai mare pentru:
  • bio-deșeuri (colectare separată obligatorie),
  • textile (în logica directivei UE),
  • deșeuri din construcții și demolări cu obiective de valorificare,
  • microplastice și fluxuri emergente.

4. Instrumente de politică

• PNGD 2017:
  • taxe de mediu și contribuții la Fondul pentru Mediu,
  • scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor (REP),
  • dezvoltarea infrastructurii prin fonduri europene,
  • planuri județene de gestionare a deșeurilor.
• Draft PNGD 2025:
  • digitalizarea fluxurilor de date și monitorizarea prin SIM (Sistemul Informatic de Mediu),
  • scheme REP consolidate și extinse la noi fluxuri (textile, mobilier),
  • stimulente pentru eco-design și produse reutilizabile,
  • accent pe parteneriate public–privat și investiții circulare,
  • mai multă corelare cu politicile climatice și de tranziție energetică.

5. Implementare și monitorizare

• PNGD 2017: monitorizare prin rapoarte anuale și evaluări intermediare; responsabilități distribuite între MMAP, UAT-uri și ADI-uri.
• Draft PNGD 2025: prevede un sistem mai strict de raportare și control, cu indicatori cuantificabili, audit și posibilitatea de corectare a planurilor județene. Include și mecanisme de conformare la infringementurile UE.

6. Filosofie generală

• PNGD 2017: orientat pe „recuperarea decalajelor” față de UE (infrastructură, ținte minime).
• Draft PNGD 2025: orientat pe integrarea în economia circulară și reducerea amprentei de carbon, cu un rol mai activ al cetățeanului și al mediului privat.

👉 Pe scurt:
PNGD 2017 era un plan tehnic de conformare la cerințele UE. Draftul 2025 propune o tranziție mai ambițioasă, integrată în economia circulară și Pactul Verde European, cu accent pe digitalizare, responsabilitatea producătorilor și implicarea cetățenilor.

Perfect 👍. Am sintetizat comparația într-un tabel comparativ PNGD 2017 vs. Draft PNGD 2025:

Comparație PNGD 2017 vs. Draft PNGD 2025

👉 Cu alte cuvinte, PNGD 2017 era un plan de conformare și dezvoltare infrastructurală, iar Draft PNGD 2025 este un plan de transformare circulară și digitală, cu o viziune pe termen lung (2035).

O analiză aplicată pe fluxuri de deșeuri releva unele propuneri semnificative:

În Draftul PNGD revizuit (2025), textilele apar ca un nou flux prioritar de deșeuri, în conformitate cu cerințele UE. Principalele prevederi sunt:

📌 Prevederi privind deșeurile textile în Draft PNGD 2025

• Introducerea colectării separate a deșeurilor textile – în linie cu Directiva (UE) 2018/851, care obligă statele membre să asigure colectarea separată până în 2025.
• Implementarea unor scheme de responsabilitate extinsă a producătorului (REP) pentru textile (similar cu ambalaje, DEEE etc.), astfel încât producătorii/importatorii să fie implicați în gestionarea costurilor și în promovarea reutilizării/reciclării.
• Promovarea reutilizării prin dezvoltarea de rețele de colectare pentru haine și produse textile care pot fi refolosite (centre de donații, magazine second-hand, cooperative sociale).
• Reciclarea mecanică și chimică a fibrelor textile – încurajarea investițiilor în tehnologii de reciclare pentru a transforma textilele uzate în materii prime secundare.
• Indicatori de performanță: cantități colectate separat, procent reutilizat/reciclat, reducerea textilelor ajunse la depozit.
• Corelare cu economia circulară: măsuri de eco-design (materiale durabile, mai ușor de reciclat), interzicerea treptată a textilelor greu reciclabile (ex. cu fibre mixte dificil de separat).

👉 Diferență față de PNGD 2017:

• PNGD 2017 nu trata explicit textilele ca flux separat – apăreau doar marginal, în categoria deșeurilor municipale sau voluminoase.
• Draftul PNGD 2025 le acordă un capitol distinct, cu obligații clare de colectare separată, scheme REP și obiective de reutilizare/reciclare.

Am găsit informațiile din Draft PNGD 2025 legate de obiectivele cantitative pentru textile:

🎯 Ținte și indicatori pentru deșeurile textile în Draft PNGD 2025

• Colectare separată obligatorie a deșeurilor textile până cel târziu în 2025, conform Directivei (UE) 2018/851.
• Ținta generală pentru reutilizare și reciclare:
  • minimum 50% din deșeurile textile colectate separat să fie direcționate spre reutilizare sau reciclare până în 2030;
  • creșterea acestui procent la 60% până în 2035.
• Reducerea depozitării textilelor – obiectiv implicit, în linie cu ținta globală de <10% depozitare până în 2035.
• Indicatori de monitorizare:
  • cantitățile colectate separat (kg/locuitor/an),
  • procent reutilizat,
  • procent reciclat (mecanic & chimic),
  • cantitate valorificată energetic,
  • cantitate depozitată.
• Responsabilitatea extinsă a producătorilor (REP) – propusă pentru textile, ceea ce înseamnă că operatorii economici din sector vor trebui să contribuie financiar la sistemele de colectare și reciclare.

👉 Diferență față de PNGD 2017: nu existau ținte cantitative pentru textile; acum apar explicit și sunt integrate în obiectivul circular al României.

În Draft PNGD 2025, Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) ocupă un loc important în capitolul dedicat deșeurilor de ambalaje. Iată principalele prevederi:

♻️ Prevederi despre SGR în Draft PNGD 2025

• SGR este considerat unul dintre cele mai importante instrumente pentru atingerea țintelor de colectare și reciclare a ambalajelor.
• Sistemul a fost lansat în România în noiembrie 2023 și este menționat ca exemplu de bună practică de responsabilitate extinsă a producătorilor (REP).
• Ambalaje vizate: PET, sticlă și metal (doze), cu volume între 0,1 l și 3 l.
• Ținte stabilite prin legislația națională și preluate în plan:
  • rată de colectare de 65% în 2024,
  • 85% până în 2026 pentru toate categoriile de ambalaje incluse.
• Impact estimat:
  • reducerea semnificativă a cantității de ambalaje din deșeurile municipale,
  • creșterea calității materialelor colectate (curate, sortate, cu valoare economică ridicată pentru reciclatori),
  • contribuție la reducerea poluării cu plastic.
• Măsuri suplimentare:
  • integrarea datelor SGR în sistemul informatic național (SIM),
  • extinderea treptată către alte tipuri de ambalaje, în funcție de eficiența sistemului și evoluția pieței.

👉 Diferență față de PNGD 2017:

• PNGD 2017 discuta doar general despre mecanisme de tip „depozit-garanție”, fără implementare concretă.
• Draft PNGD 2025 tratează SGR-ul ca un sistem deja operațional, cu ținte clare și rol esențial în strategia națională de gestionare a deșeurilor de ambalaje.

În Draft PNGD 2025 nu apare explicit o listă de extinderi obligatorii pentru SGR, dar din analiza documentului și din practicile europene, se conturează câteva direcții:

🔄 Posibile extinderi SGR (dincolo de PET, sticlă și metal – 0,1–3 L)

1. Ambalaje de plastic mai mici (<0,1 L)
   • ex: sticluțe pentru băuturi energizante, cosmetice sau mostre.
   • Argument: deseori ajung ca deșeuri „littering”, greu de colectat prin sistemele clasice.
2. Ambalaje mai mari (>3 L)
   • ex: bidoane de apă, sucuri sau uleiuri.
   • Argument: volum mare, impact vizual ridicat în deșeuri municipale.
3. Ambalaje compozite pentru băuturi (carton Tetra Pak, cutii cu straturi mixte)
   • Argument: dificil de reciclat în fluxul municipal; SGR poate asigura colectarea lor separată și trimiterea către reciclatori specializați.
4. Ambalaje reutilizabile (sticle de sticlă returnabile, ambalaje standardizate)
   • Argument: în logica economiei circulare, SGR poate fi combinat cu scheme de reutilizare (de ex. în Germania și Danemarca există sisteme mixte pentru sticle reutilizabile).
5. Ambalaje din aluminiu și alte metale neincluse azi (ex. conserve de băuturi energizante foarte mici sau recipiente de lapte praf).

🌍 Exemple europene utile

• Germania & Țările de Nord – includ și ambalaje reutilizabile, nu doar cele de unică folosință.
• Lituania și Estonia – au extins SGR la cutii de carton pentru băuturi.
• Olanda – recent a extins SGR la sticle mici de plastic (<0,5 L).

👉 Concluzie:
Extinderea SGR în România ar fi cel mai utilă pentru:

• sticle mici <0,1 L (combaterea „littering-ului”),
• ambalaje mari >3 L (impact în volum),
• carton pentru băuturi (Tetra Pak),
• și ambalaje reutilizabile, în logica circularității.