Mobilitatea activă și spațiile deschise gândite împreună - „Aktive Mobilität und Freiraum” (publicat de Umweltbundesamt, 2023)

Pentru mulți oameni din orașe, planificarea de weekend-urilor înseamnă „a ieși la țară”. Peisajele urbane, care par să ofere atât de mult spațiu deschis și spațiu, sunt, prin urmare, supuse unei presiuni considerabile pentru a fi utilizate. Cum pot fi promovate forme durabile și active de mobilitate în transportul urban-suburban, protejând în același timp și îmbunătățind ecologic spațiile deschise urban-regionale? Zece exemple practice demonstrează impresionant cum este posibil să se ofere o rețea bună de trasee pentru pietoni și bicicliști și să se îmbunătățească diversele funcții ale peisajelor.

Trei factori cheie demonstrează cheia realizării acestui lucru în munca de colaborare a planificării urbane, regionale, peisagistice și a transporturilor.Broșura subliniază rolul central al mobilității active – mersul pe jos și ciclismul – în transformarea orașelor europene în spații mai sănătoase, mai sigure și mai atractive pentru viața cotidiană. Pornind de la provocările actuale, precum poluarea aerului, congestia rutieră și lipsa spațiilor publice de calitate, documentul arată că reconfigurarea orașelor în favoarea oamenilor, și nu a mașinilor, este o direcție esențială pentru dezvoltarea urbană sustenabilă.

Un prim punct major este legătura directă dintre mobilitatea activă și calitatea spațiilor publice. Străzile, piețele și parcurile trebuie concepute nu doar ca zone de tranzit, ci ca locuri de întâlnire și socializare, care încurajează un stil de viață sănătos și reduc dependența de automobil. Exemplele de bune practici arată că, atunci când infrastructura pietonală și velo este bine integrată, oamenii își schimbă comportamentele de mobilitate, alegând mai des mersul pe jos sau bicicleta.

Al doilea element esențial îl reprezintă beneficiile sociale și economice ale mobilității active. Dincolo de reducerea emisiilor de CO₂ și a zgomotului urban, crearea unor rețele sigure de mobilitate nemotorizată stimulează comerțul local, crește atractivitatea cartierelor și contribuie la incluziune socială. Totodată, sănătatea publică are de câștigat prin scăderea incidenței bolilor asociate sedentarismului.

Documentul atrage atenția și asupra aspectelor de planificare urbană. Orașele care doresc să își atingă obiectivele climatice și să răspundă nevoilor cetățenilor trebuie să regândească radical distribuția spațiului stradal: mai puțin pentru mașini, mai mult pentru biciclete, pietoni și zone verzi. Aici apare și ideea de „multifuncționalitate a spațiului”, unde același segment de stradă poate servi traficului activ, recreării, contactului social și chiar gestionării apelor pluviale.

În fine, broșura subliniază necesitatea unor politici coerente și a unei cooperări strânse între autorități, urbanisti și societatea civilă. Mobilitatea activă nu trebuie văzută ca un accesoriu, ci ca un pilon fundamental al dezvoltării urbane. Pentru ca schimbarea să fie durabilă, e nevoie de investiții constante, campanii de conștientizare și participarea comunității la luarea deciziilor.

Pe scurt, mesajul central este că mobilitatea activă și spațiile publice de calitate merg mână în mână: un oraș prietenos cu pietonii și bicicliștii devine automat un oraș mai verde, mai echitabil și mai rezilient.

Exemple de bune practici din Germania

Broșura prezintă zece proiecte concrete, fiecare ilustrând cum mobilitatea activă și spațiile verzi pot fi combinate.

• Horner Geest, Hamburg – un coridor verde transformat într-un „parc linear” cu rute pietonale și velo, printr-un amplu proces participativ.
• Radring rund um Berlin – o rută circulară de 330 km care leagă regiunea capitalei, bine conectată cu transportul public, sprijinind atât turismul, cât și mobilitatea cotidiană.
• Freizeitmobilitätskonzept Metropole Ruhr – un concept regional care integrează mobilitatea și dezvoltarea urbană într-o zonă policentrică, cu accent pe recreere și turism.
• Grüner Ring Leipzig – o rețea de 135 km pentru bicicliști și turiști, coordonată de mai multe municipalități, care combină infrastructura turistică cu protecția apelor și a peisajului.
• Green Trails Hessen–NRW – un masterplan pentru trasee de mountainbike, adaptat la granițele administrative și la diferitele interese economice și ecologice.
• Bergische Panorama-Radwege – transformarea vechilor linii de cale ferată în trasee ciclabile panoramice.
• Premiumfußwege Aachen – trasee pietonale de calitate, care leagă centrul istoric de zonele verzi periurbane.
• Regionalparkrouten RheinMain – rute ce valorifică peisajele din jurul Frankfurtului, integrând natura în dezvoltarea urbană intensă.
• Grüner Weg Nürnberg – rețea verde care combină mobilitatea activă cu dezvoltarea urbană internă („dreifache Innenentwicklung”).
• Münchner Grüngürtel – concept de coridoare verzi și căi pietonale/ciclabile care conectează zonele periurbane cu centrul metropolitan.

Fiecare studiu de caz evidențiază contextul local, procesul de planificare, actorii implicați, sursele de finanțare și lecțiile care pot fi replicate în alte regiuni.

Trei „pârghii” pentru proiecte de succes

Broșura sintetizează experiența comună în trei direcții esențiale:

1. Organizații funcționale – claritate în roluri, finanțare stabilă, coordonare centrală.
2. Planificare integrată – stabilirea de obiective comune, implicarea comunității, soluții la conflictele de utilizare a terenurilor, combinația între mobilitate activă și recreere.
3. Asigurarea operării pe termen lung – clarificarea responsabilităților, întreținere continuă, gestionarea conflictelor de utilizare.

Concluzii și perspective

Documentul concluzionează că mobilitatea activă și spațiile verzi nu sunt teme separate, ci parte a aceleiași viziuni de dezvoltare urbană. Pentru viitor, succesul depinde de colaborarea între administrații, investiții pe termen lung și implicarea cetățenilor.