Cu alte cuvinte, despre Attila Korodi, actualul ministru al Mediului, se poate spune că știe cu ce se mănâncă politicile de mediu. De altfel, cele două poziții ale sale, de la audierea în comisiile parlamentare, cum că legislaţia din România nu permite continuarea procedurii de avizare a proiectului Roşia Montană și că nu va susţine proiectul de modificare a Legii minelor, a născut deja controverse.
De la un politician care a condus destinele acestui încercat minister al Mediului, te aștepți ca, ajuns pentru a treia oară la cârma lui, să contureze o strategie sustenabilă, vizionară, dar, mai mult de-atât, să aibă grijă să fie și implementată. Și, ținând cont de experiența lui într-ale mediului, ne-am așteptat ca, încă de la începutul acestui mandat, să vină cu temele făcute. Și era normal ca Infomediu Europa, singura revistă de mediu de pe piață, să ia prima pulsul. Așa încât, în rândurile de mai os, puteți citi despre strategiile gândite de ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, poziția față de cele mai sensibile subiecte de pe mediu - Roșia Montană și gazele de șist -, dar și ce măsuri va întreprinde în legătură u managementul integrat al deșeurilor, un capitol pentru care România a primit numai bile negre din partea comunităților europene.
Preluați portofoliul de ministru al Mediului într-o perioadă în care România este zbuciumată de probleme în acest domeniu. Exploatarea aurului pe bază de cianuri, Proiectul Roșia Montană, exploatarea gazelor de șist prin fracturare hidraulică și exemplele pot fi multiple. Care este poziția dvs. în calitate de ministru al Mediului vis-a-vis de modalitatea de extracție? Aveți o strategie în acest sens?
Pot să vă spun că, în prezent, se află în desfășurare faze ale unor proiecte de prospecțiune și etape ale câtorva cereri de acorduri de mediu pentru explorare. În acest moment, în România nu se pune problema exploatării gazelor de șist. O astfel de discuție se poate avea în vedere pe termen mediu și lung, aici fiind vorba de cel puțin 4-5 ani. În ceea ce privește explorarea, aceasta este necesară pentru a avea o imagine clară asupra resurselor României. Însă este vorba despre două subiecte distincte. Explorarea nu înseamnă că, în mod obligatoriu, se va ajunge la exploatare. Aceasta poate fi posibilă, în viitor, numai în urma unei analize tehnice, care trebuie să țină seama, în primul rând, de riscurile de mediu. Referitor la explorare, după cum probabil cunoașteți, aplicarea metodei fracturării hidraulice a fost interzisă, singurele metode acceptate fiind cele clasice.
În același timp, Comisia Europeană a adoptat în ianuarie 2014 draft-ul unui ghid privind principiile minime pentru explorarea şi extracția hidrocarburilor, cum ar fi gazele de şist. Scopul acestor măsuri este de a asigura protecţia sănătăţii publice, a climei şi a mediului, utilizarea eficientă a resurselor şi informarea publicului. Draft-ul se află în dezbatere în țara noastră. Pot să vă asigur că Romania respectă întocmai cerințele pentru prospec țiuni și explorare formulate de Comisia Europeană. Referitor la proiectul Roșia Montană, după cum am mai spus, acesta trebuie să urmeze procedura de evaluare obișnuită, dar în acest moment, instituțional, nu există unanimitate pe acest subiect. Sunt lucruri care unanimitate pe acest subiect. Sunt lucruri care procedură de evaluare normală și toate condiționalitățile, atât juridice, cât și tehnice, trebuie să se întrunească. Evident, dacă aceste condiționalități nu se întrunesc, nu se poate emite o autorizație. Trebuie revăzute anumite studii hidrotehnice, trebuie revăzute anumite neconcordanțe în documentația tehnică cu privire la folosirea anumitor substanțe, la depozitare și așa mai departe. În plus, după cum știți, în luna ianuarie, printr-o decizie a Tribunalului Suceava, certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic a fost suspendat temporar.
Spațiile verzi, în special cele din mediul urban sunt vânate din ce în ce mai puternic de „rechinii imobiliari”. Există vreo modalitate prin care puteți impune, din poziția pe care o aveți la acest moment, menținerea spațiilor verzi ca zone de bază pentru un aer mai curat în aglomerările urbane?
Am informat deja Comisia pentru Administrație Publică, Amenajarea Teritoriului și Echilibru Ecologic din Camera Deputaților, că este necesară o abordare integrată a administrării terenurilor și o amenajare strategică a teritoriului. Avem în vedere creșterea suprafețelor spațiilor verzi din localități, înființarea de noi parcuri, scuaruri și aliniamente plantate, precum și reabilitarea sau extinderea celor existente, pentru apropierea mărimii acestora de standardele europene în domeniu. În acest sens, MMSC nu a susținut propunerea de modificare a legislației în vigoare, cu schimbarea destinației terenurilor proprietate privată, încadrate în planurile de urbanism ca spații verzi, considerând necesară menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor verzi și a peisajelor, în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării calităţii vieţii.
Cititi interviul integral in Revista Infomediu Europa pe care o puteti cumpara de la reprezentantele Inmedio si Relay. De asemenea, daca doriti, va puteti abona la revista aici.