Guvernul României propune modificarea PNCPA în scopul alinierii la angajamentele asumate prin Directiva (UE) 2016/2284 (NEC) și Protocolul de la Gothenburg, având în vedere constatările recente privind depășirea limitelor de emisii pentru NOx și PM2,5 aferente perioadei 2020–2023.

Directiva NEC, transpusă prin Legea nr. 293/2018, stabilește obiective de reducere a emisiilor pentru cinci poluanți atmosferici majori (SO₂, NOx, NH₃, COV, PM2,5), cu ținte în 2020, 2025 (intermediar) și 2030. România nu a atins reducerile necesare pentru NOx și PM2,5 în anii 2020–2022, fiind notificată oficial de Comisia Europeană pentru neconformare (scrisori de punere în întârziere: 26.01.2023 și 16.11.2023).

Angajamentele naționale de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici, prevăzute în anexa II la Directiva NEC, (exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor din anul 2005), sunt următoarele:

Poluant atmosferic

        Angajament de reducere a emisiilor comparativ cu nivelul emisiilor din anul 2005 (%)

        Pentru orice an din perioada 2020- 2029 

Pentru 2030 și orice an  după 2030

SO2

77

88

NOx

45

60

NH3

13

25

COVnm

25

45

PM2,5

28

58

Din inventarele naționale de emisii, aferente perioadei 2020-2023, raportate la Comisia Europeană în perioada 2022-2025 reiese faptul că sunt necesare eforturi suplimentare pentru conformarea cu angajamentele naționale de reducere a emisiilor care au avut ca țintă anul 2020, în special prin implementarea de politici și măsuri suplimentare pentru reducerea emisiilor de particule fine (PM2,5) și oxizi de azot (NOx), în special pentru emisiile de PM2,5 pentru care, conform ultimului inventar național de emisii de poluanți atmosferici aferent anului 2023, raportat la data de    14 februarie 2025, reiese faptul că este necesară o reducere suplimentară de 13,1 % față de valoarea maximă admisă pentru perioada 2020-2029.

Principalele surse pentru emisiile de NOx sunt traficul rutier și sectorul energetic din total național de emisii de NOx, iar pentru PM2,5 principala sursă sunt arderile în sectorul rezidențial ~83 % din totalul național de emisii de PM2,5.

Pentru neîndeplinirea obligațiilor privind respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de NOx și PM2,5, Comisia Europeană a emis pentru România o scrisoare de punere în întârziere în cauza 2022/2079 din data de 26.01.2023, urmată de o scrisoare de punere în întârziere suplimentară emisă în data de 16.11.2023 prin care, în baza inventarelor naționale raportate în anul 2022 și 2023 și a evaluării acestora, Comisia concluzionează că România nu și-a îndeplinit angajamentul de reducere a emisiilor în ceea ce privește poluanții NOx și PM2,5  în anii 2020 și 2021 și mai mult, emisiile de NOx și PM2,5 au crescut în anul 2021 față de anul 2020, prin urmare, la momentul emiterii scrisorilor, România nu se afla pe o traiectorie favorabilă în direcția conformității. Totodată, în baza ipotezelor considerate la momentul elaborării prognozelor naționale de emisii care au stat la bază elaborării PNCPA aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 119/2023, s-a preconizat atingerea conformității cu angajamentele naționale de emisii pentru PM2,5 și NOX care au avut ca an țintă anul 2020 și care trebuie respectate în perioada 2020-2029, pentru anul 2025, solicitarea Comisiei Europene fiind de a analiza posibilitatea atingerii conformității mai devreme de anul 2025.

Conform ultimelor inventare și prognoze, nivelurile de NOx și PM2,5 se pot încadra în limitele impuse abia din 2025, în condițiile implementării unor politici și măsuri suplimentare (P&M). Acestea vizează sectoarele cu cel mai mare aport la emisiile vizate:

1. Sectorul transporturi (pentru NOx):

  • Transferul transportului de marfă de la rutier la feroviar;
  • Reducerea transportului auto în aglomerările urbane prin introducerea trenurilor metropolitane;
  • Promovarea mobilității active și a zonelor urbane cu emisii zero;
  • Electrificarea accelerată a transportului rutier și feroviar;
  • Utilizarea vehiculelor electrice pentru transportul urban de marfă și soluții de logistică inteligentă;
  • Implementarea sistemelor inteligente de transport (STI).

2. Sectorul rezidențial (pentru PM2,5):

  • Înlocuirea sobelor vechi pe biomasă cu echipamente eficiente energetic;
  • Creșterea utilizării surselor regenerabile (panouri solare, pompe de căldură);
  • Extinderea rețelelor de termoficare eficiente.

Modelările matematice confirmă eficiența acestor măsuri în reducerea concentrațiilor de poluanți la nivel național, deși în anumite zone locale pot apărea creșteri temporare, din cauza dezvoltării infrastructurii și redistribuirii emisiilor.

PNCPA revizuit menține obiectivul de conformitate cu angajamentele pentru 2020 începând din 2025, cu monitorizare anuală a progreselor în perioada 2025–2029. Actualizarea este conformă cu art. 6 alin. (4) din Directiva NEC și art. 11 alin. (6) din Legea nr. 293/2018.

Alte aspecte:

  • Finanțarea implementării măsurilor se va realiza preponderent din fonduri europene (PNRR, PDD, PR, PT, PTJ, FM, FSC), dar și din fonduri naționale.
  • Impactul social este favorabil, vizând reducerea efectelor poluării asupra sănătății și mediului.
  • Nu sunt identificate implicații macroeconomice directe, dar sunt necesare conformări stricte ale actorilor economici la reglementările privind emisiile.