În contextul tranziției energetice accelerate, tehnologiile de tip grid-forming și grid-following devin esențiale pentru stabilitatea și fiabilitatea sistemelor electrice moderne. O postare recentă a lui Alexandru-Valeriu Binig pe LinkedIn subliniază importanța acestor tehnologii, evidențiind lecțiile învățate din recenta pană de curent din Spania și posibilele implicații pentru România.

Ce ne spune autorul – cu implicații pentru România:

“In aceste zile se discuta intens cauzele si succesiunea evenimentelor aferente black-out-ului din Spania. Se aduce din ce in ce mai frecvent in discuție capabilitatea de Grid Forming a modulelor generatoare ce folosesc mașini electrice de tip invertor sau generator asincron (Power Park Modules - PPM) diferite de Synchronous Power Generating Module (SPGM). Se spune ca sistemul iberic ajunsese intr-o stare in care proporția generatoarelor cu GFC - Grid Forming Capabilities era prea mica si in consecință inerția sistemului a fost insuficienta.

 Probabil ENTSO-E va publica un raport tehnic cuprinzător. Pentru cei interesați de noțiunile de Grid Forming si Grid Following recomand un articol scris in 2023 împreună cu Doina Ilisiu in care atrăgeam atenția ca, daca Romania va continua tendințele de dezvoltare in domeniul producerii de energie electrica conform planurilor de la nivelul anului 2020, SEN risca sa ajungă intr-o situație de vulnerabilitate similara.

 Se prezinta si cateva notiuni "teoretice" si se prezintă experiența australiană (profesioniști si responsabili la toate nivelele). Intre timp, probabil Comisia Europeana va adopta prin Commission Regulation noul Network Code Requirements for Generators, care adresează consistent preocupările operatorilor de sistem. Dar, odată adoptat, acest NC RfG va avea un "implementation roadmap" in fiecare tara membra si e posibil ca multe noi capacități sa treacă "pe sub radar" cu privire la cerințele GFC (intrare in vigoare la 3 ani de la adoptare, proiectele in dezvoltare scutite de noile obligații, etc).”

Ce sunt invertoarele grid-forming și grid-following?

Invertoarele sunt dispozitive care transformă curentul continuu (DC) în curent alternativ (AC), permițând integrarea surselor regenerabile în rețeaua electrică. Există două tipuri principale:

• Grid-following: Aceste invertoare se sincronizează cu tensiunea și frecvența existente ale rețelei, urmând semnalele acesteia. Sunt mai simple și mai ieftine, dar depind de o rețea stabilă și pot deveni instabile în condiții de rețea slabă sau în timpul perturbărilor.
• Grid-forming: Aceste invertoare pot genera independent tensiune și frecvență, stabilizând rețeaua în condiții dificile. Ele pot emula inerția sistemului, oferind o stabilitate similară cu cea a generatoarelor sincrone tradiționale.

Lecții din Spania: Importanța capabilităților grid-forming

În luna mai 2025, Spania și Portugalia au suferit o pană de curent majoră, afectând milioane de consumatori. Cauza principală a fost lipsa inerției suficiente în rețea, determinată de o proporție prea mică de generatoare cu capabilități grid-forming. Această situație a evidențiat vulnerabilitățile rețelelor moderne cu o pondere mare de surse regenerabile și a subliniat necesitatea adoptării tehnologiilor grid-forming pentru a asigura stabilitatea sistemului electric .

Implicații pentru România

În postarea sa, Alexandru-Valeriu Binig avertizează că, dacă România continuă dezvoltarea capacităților regenerabile fără a integra tehnologii grid-forming, Sistemul Energetic Național (SEN) ar putea deveni vulnerabil la perturbări similare. Deși Comisia Europeană pregătește un nou cod de rețea (Network Code Requirements for Generators) care va impune cerințe privind capabilitățile grid-forming, implementarea acestuia va dura câțiva ani, iar proiectele aflate deja în dezvoltare ar putea fi exceptate de la noile obligații.

Pentru a asigura o tranziție energetică sigură și stabilă, este esențial ca România să adopte și să integreze tehnologii grid-forming în infrastructura sa electrică. Aceasta va permite o mai bună integrare a surselor regenerabile și va reduce riscul de perturbări majore în sistemul energetic.

Implementarea unei politici de integrare a tehnologiilor grid-forming implică o serie de costuri semnificative, dar și beneficii pe termen lung. Iată, în opinia noastră, o estimare pe componente:

1. Costuri de echipamente și tehnologi

• Invertoare grid-forming sunt mai scumpe decât cele grid-following:
  • Preț estimativ: +20-40% față de invertoarele standard.
  • Exemplu: Pentru o centrală fotovoltaică de 100 MW, diferența de cost poate ajunge la 2–5 milioane EUR.

2. Adaptarea infrastructurii de rețea

• Integrarea acestora necesită modernizarea unor echipamente din rețea:
  • Sisteme de protecție și control adaptate pentru semnale de la invertoare grid-forming.
  • Cost estimativ: 0,5–1 milion EUR pentru fiecare nod major de interconectare.

3. Dezvoltare de competențe și reglementări

• Necesită investiții în:
  • Formarea personalului tehnic
  • Consultanță de specialitate pentru specificații și coduri tehnice
  • Actualizarea legislației și a codurilor de rețea
  • Costuri administrative: zeci până la sute de mii EUR

4. Impact asupra proiectelor în curs

• Posibile amânări sau ajustări de proiecte deja în dezvoltare pentru a respecta noile cerințe.
  • Cost indirect: pierderea de venituri sau renegocierea PPA-urilor (Power Purchase Agreements).

 Concluzie:

Costul total pentru implementarea la nivel național ar putea depăși sute de milioane de euro pe parcursul a 5–10 ani, în funcție de viteza și amploarea tranziției. Totuși, aceste costuri trebuie puse în balanță cu riscurile evitabile: pene majore de curent, instabilitate a rețelei și pierderi economice colaterale.