Multe state central și est-europene, inclusiv România, au privit planurile naționale de redresare și reziliență drept o supapă. o oportunitate pentru reluarea creșterii economice și un stimulent pentru promovarea unor reforme necesare. Iată însă că la câțiva ani buni de la momentul inițierii acestui proiect la nivel european, când tragem linie și ne uităm la eficacitatea implementării tabloul cel puțin în statele central și est-europene arată destul de cenușiu. Criza bate la ușă iar banii din PNRR-uri nu prea vin.

Implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) în Europa Centrală și de Est (ECE) variază semnificativ între țări, atât în ceea ce privește sumele efectiv primite de la  Comisia Europeană, cât și în privința progresului în domeniile de politici publice.

🔢 Progresul financiar: fonduri primite vs. alocate

Până la sfârșitul anului 2024, situația în principalele țări ECE era următoarea:

• Croația: a absorbit 45,3% din fondurile alocate, fiind lider regional. (CursDeGuvernare.ro)
• România: a primit 9,4 miliarde EUR (aproximativ 33,2% din totalul alocat de 28,53 miliarde EUR). (CursDeGuvernare.ro)
• Slovacia: se află într-o poziție intermediară, cu o absorbție estimată între 25–30%.
• Cehia: a primit a treia tranșă de 1,7 miliarde EUR în decembrie 2024, demonstrând un progres constant. (EU Reporter)
• Ungaria: a absorbit doar 9,5% din fonduri, în principal din cauza blocajelor politice și a disputelor cu Comisia Europeană. (CursDeGuvernare.ro)
• Polonia: a întâmpinat întârzieri semnificative; până la sfârșitul anului 2023, nu a primit fonduri pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor.

La nivelul UE, până la 31 august 2024, Comisia Europeană plătise 39% din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), în timp ce media regiunii ECE era de 26,2%. (CursDeGuvernare.ro)

📊 Domenii de politici publice: succese și provocări

✅ Domenii cu progrese notabile

• Tranziția verde și digitală: România a implementat reforme precum adoptarea legii privind decarbonizarea și guvernanța serviciilor de cloud în sectorul public. (Reprezentanța în România)
• Educație și sănătate: Investiții semnificative în modernizarea infrastructurii educaționale și sanitare, inclusiv echiparea a 75.000 de săli de clasă și modernizarea a 25 de spitale publice. (Bursa)

❌ Domenii cu dificultăți

• Absorbția efectivă a fondurilor: În România, doar 8% din fondurile primite au fost cheltuite efectiv până în iulie 2024, indicând întârzieri în implementare. (Romania Insider)
• Excluderea autorităților locale: În țări precum Ungaria și Polonia, guvernele centrale au limitat implicarea orașelor mari în planificarea și implementarea PNRR, afectând eficiența și relevanța proiectelor. (Eurocities - Home)
• Întârzieri în îndeplinirea jaloanelor: România a avut întârzieri în implementarea unor reforme esențiale, cum ar fi reforma RA-APPS și modificările în guvernanța companiilor de stat, ceea ce a dus la suspendarea unor plăți. (Bursa)

Implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) în țările din Europa Centrală și de Est (ECE) prezintă o imagine mixtă, cu progrese semnificative în unele state și întârzieri notabile în altele. Mai jos este o actualizare detaliată privind stadiul implementării, fondurile primite și domeniile de politici publice relevante în Polonia, Ungaria, Cehia și Bulgaria.

Polonia: De la blocaje la relansare

• Fonduri alocate: 59,8 miliarde EUR (25,27 miliarde EUR granturi, 34,54 miliarde EUR împrumuturi) (Gov.pl)
• Fonduri primite: 6,3 miliarde EUR în prima tranșă, aprobată în februarie 2024 (Eunews)
• Progres: După ani de blocaje cauzate de probleme legate de statul de drept, fondurile au fost deblocate în urma reformelor judiciare implementate de guvernul Tusk. Cu toate acestea, absorbția efectivă a fondurilor rămâne sub 20% (| Co do zasady)
• Domenii prioritare: Tranziția verde (46,6%), digitalizare (21,3%), reforme sociale (22,3%) (Gov.pl)

Ungaria: Fonduri blocate din cauza condiționalităților

• Fonduri alocate: 5,8 miliarde EUR prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), plus 4,6 miliarde EUR prin RePowerEU (Eunews)
• Fonduri primite: Doar prefinanțări minore; majoritatea fondurilor sunt blocate până la îndeplinirea a 27 de "super-jaloane" legate de statul de drept, independența justiției și combaterea corupției (elibrary.imf.org)
• Progres: În decembrie 2023, Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde EUR din fondurile de coeziune, dar fondurile din MRR rămân suspendate
• Domenii prioritare: Tranziția verde (67,1%), digitalizare (29,1%) (European Commission)

Cehia: Progres constant, dar cu provocări

• Fonduri alocate: Planul actualizat în 2023 prevede granturi suplimentare de aproximativ 32,7 miliarde CZK și împrumuturi de 19,4 miliarde CZK (vlada.gov.cz)
• Fonduri primite: A treia tranșă de 1,7 miliarde EUR a fost aprobată în decembrie 2024 (vlada.gov.cz)
• Progres: Cehia a actualizat planul pentru a reflecta impactul inflației și al războiului din Ucraina. Cu toate acestea, există întârzieri în implementarea infrastructurii de conectivitate și în digitalizarea IMM-urilor (digital-strategy.ec.europa.eu)
• Domenii prioritare: Tranziția verde, digitalizare, securitate energetică

Bulgaria: Progrese limitate din cauza instabilității politice

• Fonduri primite: Doar prima tranșă a fost deblocată în decembrie 2022; ulterior, progresele au fost insuficiente pentru a debloca fonduri suplimentare (elibrary.imf.org)
• Progres: Instabilitatea politică și întârzierile legislative au afectat negativ absorbția fondurilor. Un guvern interimar a fost numit în martie 2024, cu puteri limitate (elibrary.imf.org)
• Domenii prioritare: Digitalizarea serviciilor publice pentru afaceri (scor de 91,9/100), dezvoltarea tehnologiilor strategice precum semiconductori și calcul cuantic (digital-strategy.ec.europa.eu)
• Provocări: Adopția redusă a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi (29,3%) și nivelul scăzut al competențelor digitale în rândul populației (35,5%) (digital-strategy.ec.europa.eu)

🔍 Concluzii regionale

• Deblocări recente: Polonia a reușit să deblocheze fonduri semnificative în 2024, în timp ce Ungaria continuă să se confrunte cu blocaje majore din cauza neîndeplinirii condiționalităților legate de statul de drept.
• Absorbție efectivă: Chiar și în țările cu fonduri deblocate, precum Polonia și Cehia, absorbția efectivă a fondurilor rămâne sub așteptări, cu întârzieri în implementarea proiectelor.
• Domenii de succes: Digitalizarea serviciilor publice și investițiile în tehnologiile avansate sunt domenii în care unele țări, precum Bulgaria și Cehia, au înregistrat progrese notabile.
• Provocări comune: Instabilitatea politică, capacitatea administrativă limitată și întârzierile legislative sunt factori care afectează negativ implementarea PNRR în mai multe țări din regiune.

În ansamblu, succesul implementării PNRR în Europa Centrală și de Est depinde de capacitatea țărilor de a depăși blocajele administrative și politice, de a implica actorii locali în procesul decizional și de a accelera ritmul reformelor și investițiilor.

Să ne concentrăm puțin asupra unor țări care au totuși o economie vibrantă și se pot lăuda totuși cu o capacitate administrativă peste media țărilor central și est-europene. Desigur. Atât Cehia, cât și Polonia au înregistrat dificultăți în implementarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR), însă cauzele și natura acestor dificultăți diferă. Mai jos sunt prezentate problemele-cheie pentru fiecare dintre cele două țări:

Cehia – dificultăți administrative și de capacitate

🔧 1. Capacitate administrativă redusă

• Problema: Administrația publică cehă s-a confruntat cu dificultăți în gestionarea numărului mare de proiecte și reforme prevăzute în plan.
• Impact: Întârzieri în implementarea unor măsuri, în special cele care implică infrastructură fizică și transformare digitală a IMM-urilor.

📉 2. Întârzieri în jaloanele-cheie

• Exemple de întârzieri:
  • Reformele privind digitalizarea serviciilor publice.
  • Proiectele legate de energie și mediu (inclusiv schemele de renovare energetică a clădirilor).

🔄 3. Nevoia de revizuire a planului

• În 2023, Cehia și-a modificat PNRR pentru a include fonduri suplimentare din RePowerEU și pentru a ajusta costurile proiectelor afectate de inflație și criza energetică.
• Rezultat: În timp ce ajustările au fost aprobate, ele au întârziat temporar calendarul general de implementare.

💰 4. Cheltuieli lente

• Deși Comisia Europeană a aprobat a treia tranșă de plată în decembrie 2024, Cehia a cheltuit doar o parte limitată din fondurile disponibile, ceea ce pune presiune pe autorități să accelereze absorbția.

Polonia – dificultăți politice și reforme controversate

⚖️ 1. Blocaj legat de statul de drept

• Comisia Europeană a refuzat să deblocheze fondurile până în 2024 din cauza nerespectării principiilor privind independența justiției.
• Reforma sistemului disciplinar pentru judecători a fost considerată incompatibilă cu valorile statului de drept din UE.

🏛️ 2. Schimbare de guvern și relansarea planului

• Alegerile din 2023 au adus la putere o coaliție pro-europeană condusă de Donald Tusk.
• Noul guvern a inițiat reforme juridice și instituționale menite să restabilească încrederea Bruxellesului.
• În februarie 2024, Comisia a deblocat 6,3 miliarde EUR din fondurile PNRR și din politica de coeziune.

⌛ 3. Întârzieri cronice în lansarea apelurilor de proiecte

• Planul a fost aprobat încă din 2022, dar nu s-au lansat apeluri de proiecte până în 2024 din cauza blocajelor menționate.
• Rezultatul: Întârzieri semnificative în implementarea efectivă și în absorbția fondurilor.

🧩 4. Complexitatea planului

• Planul Poloniei este complex și fragmentat, cu peste 50 de reforme și 50 de investiții, ceea ce face monitorizarea și coordonarea dificilă.
• Ex: tranziția verde, digitalizare, reforme în educație și sănătate – toate prevăzute cu termene ambițioase.

🔍 Concluzii comparative

Observații:

• Polonia are cele mai mari fonduri alocate (aproape 60 mld. EUR), dar și întârzieri considerabile în absorbție și implementare.
• Cehia are un progres de implementare mai avansat (~35%), chiar dacă fondurile primite sunt modeste în raport cu nevoile.
• Ungaria rămâne cu fondurile aproape complet blocate din cauza problemelor legate de statul de drept.
• Bulgaria a primit doar o mică parte din fonduri, cu o implementare slabă, afectată de instabilitatea politică.

⚠️ Concluzii și perspective

Deși unele țări din ECE, precum Croația și Cehia, au demonstrat progrese semnificative în implementarea PNRR, altele, inclusiv România, se confruntă cu provocări legate de absorbția fondurilor și îndeplinirea reformelor asumate. Cu termenul limită de 31 decembrie 2026 pentru utilizarea fondurilor, este esențial ca aceste țări să accelereze implementarea proiectelor și reformelor pentru a evita pierderea fondurilor alocate.

Un raport al Curții Europene de Conturi subliniază riscul ca multe proiecte finanțate prin MRR să nu fie finalizate conform planificării, evidențiind necesitatea unei absorbții mai eficiente a fondurilor. (Bursa)

În concluzie, la prima vedere, succesul implementării PNRR în Europa Centrală și de Est depinde de capacitatea țărilor de a depăși blocajele administrative și politice, de a implica actorii locali în procesul decizional și de a accelera ritmul reformelor și investițiilor. Sau, poate este vorba despre filozofia de a funcționa proprie Bruxelles-ului?