Potrivit Clean Energy Wire, veniturile Germaniei din taxarea emisiilor de carbon au crescut în 2023 la un nivel record de 18,4 miliarde de euro, marcând o creștere de aproximativ 40%, conform Agenției de Mediu din Germania (UBA). Principalul factor al acestei creșteri a fost prețul național al CO2 pentru combustibilii de încălzire și transport, care a dus la o creștere de 67% a veniturilor, ajungând la 10,7 miliarde de euro. Veniturile din Schema de Comercializare a Emisiilor din UE (EU ETS), care include emisiile din sectorul energetic, industrie și aviația intraeuropeană, au crescut cu 12%, ajungând la 7,7 miliarde de euro.

Agenția a reiterat apelul de a returna veniturile din taxele pe emisiile de CO2 către cetățeni, având în vedere noile cifre. „Pentru a asigura compensarea gospodăriilor private afectate de creșterea prețurilor CO2, politicienii ar trebui să introducă rapid bonusul pentru climă („Klimageld” în germană), așa cum s-a convenit în tratatul coaliției,” a declarat Dirk Messner, președintele UBA.

Peste 85% din emisiile Germaniei sunt acoperite de schema de comercializare a emisiilor, potrivit UBA. „Taxarea carbonului prin comercializarea emisiilor este o pârghie decisivă pentru atingerea țintelor legale privind clima,” a spus Messner. „Este esențial ca veniturile din taxele pe carbon să fie utilizate integral pentru o politică socială și economică activă care să sprijine tranziția către neutralitatea climatică. Astfel, schema de comercializare a emisiilor poate combina protecția ambițioasă a mediului, compatibilitatea socială și competitivitatea economică,” a adăugat el.

Veniturile Germaniei din schema de comercializare a emisiilor sunt direcționate către Fondul pentru Climă și Transformare al țării, care folosește aceste sume pentru modernizarea energetică a clădirilor, extinderea energiilor regenerabile, decarbonizarea industriei, electromobilitate și infrastructura de încărcare, printre altele.

La începutul anului, guvernul a crescut prețul național al CO2 de la 30 la 45 de euro – o creștere mai drastică decât cea planificată inițial – ca răspuns la o decizie a Curții Constituționale care a dus la un deficit de 60 de miliarde de euro în Fondul pentru Climă și Transformare, declanșând o criză bugetară. În urma acestei creșteri, cererile pentru implementarea bonusului climatic au devenit tot mai puternice în ultimele săptămâni. Recent, consilierul economic al guvernului, Veronika Grimm, a solicitat introducerea rapidă a acestui bonus, iar o alianță de organizații de mediu a lansat o campanie similară în decembrie. Cu toate acestea, unii factori de decizie politică din cadrul partidelor guvernamentale au exprimat îndoieli că planurile pentru plățile de bonus pot fi realizate, având în vedere că decizia Curții Constituționale a „restricționat sever” resursele financiare ale guvernului.

Sistemul de taxare a emisiilor de carbon pentru transport și clădiri în Germania
Climă & Costul și prețurile CO2

Guvernul german a decis începând din 2021 să impună un preț pe emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele transportului și clădirilor, ca instrument-cheie pentru atingerea țintelor sale climatice. Sistemul a început cu un preț fix, care crește anual, urmând ca din 2026 să fie introduse licitații pentru alocarea cotelor. Această fișă explicativă oferă detalii despre sistem, eventualele îndoieli legale, efectele distributive preconizate și integrarea sa într-un nou sistem de comercializare a emisiilor al Uniunii Europene.

Începând cu 2021, prețul carbonului din Germania a crescut facturile consumatorilor pentru combustibili precum benzina și motorina cu câțiva cenți pe litru. În 2019, guvernul german a adoptat legea privind comercializarea emisiilor de combustibili (Brennstoffemissionshandelsgesetz - BEHG), care a introdus o taxă pe emisiile de CO₂ generate în principal de utilizarea combustibililor pentru încălzire și transport.

Germania, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, participă la Schema de Comercializare a Emisiilor din UE (EU ETS), care stabilește un plafon general pentru emisiile de gaze cu efect de seră provenite din centrale electrice, industrii mari consumatoare de energie (de exemplu, rafinării de petrol, oțelării, producători de fier, aluminiu, ciment, hârtie și sticlă) și aviația comercială intra-europeană. ETS este una dintre numeroasele inițiative globale de taxare a emisiilor de carbon.

Până în 2021, însă, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din transport și din sectorul de încălzire a clădirilor nu aveau o taxă specifică în Germania sau la nivelul UE. Aceste două sectoare se bazează în mare măsură pe combustibili fosili, cum ar fi păcura, gazul natural, benzina și motorina. În 2022, aceste sectoare au fost responsabile pentru mai mult de o treime din emisiile de gaze cu efect de seră din Germania.