De ce „umbra artificială” a planetei poate crea mai multe probleme decât rezolvă.

În fața accelerării schimbărilor climatice, ideea de a controla radiația solară care ajunge pe Pământ – cunoscută sub numele de Solar Radiation Modification (SRM) – atrage din ce în ce mai multă atenție. Aceasta este o formă de geoinginerie solară care ar implica tehnologii ce reflectă lumina soarelui înapoi în spațiu, în încercarea de a răci planeta. Deși pare o soluție high-tech promițătoare, realitatea este mult mai complicată – și periculoasă.

Ce este SRM?

SRM presupune modificarea intenționată a echilibrului energetic al Pământului. Printre metodele propuse se numără:

• injectarea de particule reflectorizante în stratosferă,
• albirea norilor marini pentru a reflecta mai multă lumină solară,
• crearea de scuturi solare în spațiu,
• modificarea terenurilor pentru a reflecta mai multă radiație.

Scopul ar fi scăderea temperaturii medii globale. Dar niciuna dintre aceste tehnologii nu este testată la scară mare, iar efectele secundare pot fi severe și imposibil de anticipat.

Riscurile sunt uriașe

Un raport al Agenției Germane pentru Mediu (UBA) avertizează că SRM nu este o soluție pentru schimbările climatice. Dimpotrivă, poate genera:

• dezechilibre climatice regionale (de exemplu, secetă în unele zone și inundații în altele),
• riscuri geopolitice (cine decide unde și cum se aplică tehnologia?),
• „șocuri climatice” în cazul opririi bruște a intervenției,
• scăderea motivației de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (efectul de „falsă siguranță”).

Pe lângă acestea, implementarea tehnologiilor SRM ar putea dura decenii, cu costuri enorme și fără garanții de succes.

Ce spun autoritățile?

Instituții internaționale, precum Comisia Europeană, ONU și guvernele Germaniei și Franței, resping aplicarea SRM ca soluție la criza climatică. Se propune în schimb un acord internațional de non-utilizare a acestor tehnologii și se susține cercetarea exclusiv teoretică sau cu modelări pe computer, fără experimente în aer liber.

Ce putem face – ca cetățeni și ca societate?

În loc să ne punem speranțele în soluții speculative, e mai eficient și mai responsabil să acționăm astfel:

La nivel de politici publice:

• susținerea și finanțarea accelerată a tranziției energetice (energie regenerabilă, eficiență energetică),
• promovarea cercetării pentru reducerea emisiilor și captarea durabilă a carbonului (CDR),
• adoptarea unui moratoriu internațional asupra testelor de SRM.

La nivel individual:

• reducerea amprentei de carbon prin mobilitate sustenabilă, alimentație responsabilă și consum conștient,
• implicare civică pentru susținerea politicilor climatice echitabile,
• informarea corectă și combaterea narativelor „techno-soluționiste” fără bază științifică.

Concluzie

Geoingineria solară nu este un plan de rezervă sigur, ci o cale riscantă și controversată. În loc să creăm o „umbrelă artificială” pentru Pământ, este esențial să reconstruim relația noastră cu natura pe baze sustenabile. Soluțiile reale vin prin reducerea emisiilor, adaptare la schimbările deja în curs și o guvernanță climatică responsabilă – nu prin iluzia controlului total.