Miza este una importantă pentru economia circulară: în ce măsură măsurile destinate combaterii exporturilor ilegale de deșeuri textile riscă să afecteze și comerțul legitim cu produse reutilizabile?

Analizăm în special poziția Environmental Investigation Agency (EIA), susținută de peste 70 de organizații ale societății civile, și propunerile privind modificarea modului în care Convenția de la Basel care reglementează comerțul internațional cu deșeuri textile.

Campaniile organizațiilor de mediu împotriva exporturilor de îmbrăcăminte second-hand riscă să afecteze unul dintre cele mai mari sisteme internaționale de reutilizare a produselor textile. Aceasta este principala concluzie a unei analize publicate de Reuse News, care contestă fundamentarea științifică a unor afirmații privind amploarea exporturilor de deșeuri textile și avertizează asupra consecințelor unor restricții comerciale excesive.

Comerțul internațional cu haine second-hand a devenit un subiect controversat în dezbaterea privind economia circulară. Organizații neguvernamentale de mediu susțin de mai mulți ani că o parte semnificativă a hainelor exportate din statele dezvoltate către țările în curs de dezvoltare nu reprezintă produse reutilizabile, ci deșeuri mascate prin clasificarea drept îmbrăcăminte second-hand.

O analiză publicată de Reuse News, semnată de Thomas Lundkvist, pune sub semnul întrebării soliditatea dovezilor utilizate pentru susținerea acestor acuzații și avertizează că măsurile internaționale propuse pentru limitarea exporturilor ar putea avea efecte contrare obiectivelor economiei circulare.

Cifra de 40% privind deșeurile textile din Ghana, contestată

Unul dintre cele mai cunoscute argumente utilizate în campaniile împotriva exporturilor de haine second-hand este afirmația potrivit căreia până la 40% din îmbrăcămintea importată în Ghana ajunge să fie deșeu.

Potrivit articolului, cifra a fost popularizată începând cu 2021 de organizația The OR Foundation, cu sediul în Ghana, și a fost ulterior preluată de numeroase organizații de mediu, publicații și dezbateri privind politicile publice.

Reuse News susține însă că procentul de 40% nu a fost verificat independent și că nu există dovezi reprezentative care să demonstreze că această proporție din hainele importate ajunge în țara de destinație în stare de deșeu.

Această distincție este importantă: existența unor probleme de poluare și a unor cantități de textile abandonate în piețele de destinație nu demonstrează automat că respectivele articole au fost importate ca deșeuri sau că o proporție similară din totalul importurilor este inutilizabilă.

EIA și peste 70 de organizații cer controale internaționale mai stricte

În mai 2026, Environmental Investigation Agency (EIA), susținută de peste 70 de organizații ale societății civile, a relansat solicitările pentru introducerea unor controale internaționale mai stricte asupra comerțului cu deșeuri textile, în cadrul Convenției de la Basel.

Documentul EIA descrie probleme precum clasificarea incorectă a deșeurilor, exporturile prezentate drept produse reutilizabile și transferarea poverii gestionării deșeurilor din țările dezvoltate către state cu infrastructură insuficientă.

Reuse News atrage însă atenția asupra unei contradicții: EIA recunoaște că amploarea reală a fluxurilor internaționale de deșeuri textile nu este cunoscută, dar susține în același timp că fenomenul este extins și în creștere.

În opinia publicației, lipsa unor date reprezentative nu ar trebui transformată într-o justificare automată pentru restricții generalizate.

Este important de precizat că articolul exprimă perspectiva critică a Reuse News asupra campaniilor organizațiilor de mediu. Existența unor fluxuri ilegale de deșeuri textile și a unor probleme reale de gestionare în țările importatoare nu este negată.

Ce modificări sunt propuse în cadrul Convenției de la Basel

Cea mai importantă componentă a dezbaterii privește propunerile EIA referitoare la clasificarea și controlul internațional al deșeurilor textile.

Printre acestea se numără:

  • Includerea deșeurilor textile cel puțin în Anexa II a Convenției de la Basel, ceea ce ar permite aplicarea procedurii de consimțământ prealabil în cunoștință de cauză (Prior Informed Consent – PIC) pentru transporturile vizate.
  • Aplicarea controalelor aferente deșeurilor periculoase prin Anexa VIII, în situațiile corespunzătoare.
  • Limitarea excepțiilor de la controlul internațional, inclusiv printr-o exceptare restrânsă pentru anumite fluxuri curate de deșeuri din fibre naturale, în Anexa IX.
  • Stabilirea unor criterii aplicabile și verificabile pentru diferențierea produselor textile reutilizabile de deșeuri.

Organizația Basel Action Network (BAN) a susținut, la rândul său, o clasificare mai strictă a deșeurilor textile și introducerea unor controale suplimentare.

Acestea sunt propuneri ale organizațiilor, nu reguli deja adoptate prin Convenția de la Basel.

De altfel, distincția dintre deșeuri și produse reutilizabile este esențială. EIA și BAN susțin necesitatea unor controale mai stricte asupra deșeurilor, nu interzicerea explicită a comerțului cu haine second-hand care pot fi reutilizate.

Riscul semnalat de Reuse News este că procedurile de sortare, testare, autorizare și clasificare ar putea deveni atât de costisitoare și complicate încât să afecteze inclusiv comerțul legitim cu îmbrăcăminte reutilizabilă.

Restricțiile ar putea încuraja producția de haine noi

Un alt argument important al analizei privește efectele indirecte asupra mediului.

Dacă accesul pe piețele internaționale al hainelor second-hand devine mai dificil sau mai costisitor, consumatorii din țările importatoare ar putea fi nevoiți să se orienteze către îmbrăcăminte nouă, inclusiv produse ieftine provenite din industria ultra-fast-fashion.

În același timp, hainele reutilizabile care nu mai pot fi exportate ar putea rămâne pe piețele de origine, unde riscă să fie eliminate în loc să fie reintroduse în circuitul comercial.

Articolul citează o analiză realizată de institutul suedez IVL privind piața din Kenya, care examinează posibilitatea substituirii hainelor second-hand cu produse noi în cazul reducerii importurilor.

Aceste efecte reprezintă riscuri posibile, nu rezultate demonstrate sau prognoze certe. Totuși, ele ar trebui evaluate înainte de adoptarea unor măsuri restrictive.

Din perspectiva economiei circulare, prelungirea duratei de viață a produselor și prevenirea generării deșeurilor sunt prioritare față de eliminarea sau reciclarea acestora.

O paralelă cu dezbaterea privind exporturile de deșeuri electronice

Reuse News face și o paralelă cu dezbaterea internațională privind exporturile de echipamente electronice uzate.

Campaniile împotriva exporturilor ilegale de deșeuri electronice au evidențiat probleme reale de poluare și de gestionare necorespunzătoare. Ulterior, cercetările au demonstrat însă că o parte importantă a echipamentelor exportate era încă funcțională.

Un studiu privind echipamentele electronice utilizate care au intrat în Nigeria în perioada 2015–2016 a constatat că aproximativ 81% dintre echipamentele testate erau funcționale.

Exemplul ilustrează importanța diferențierii dintre produsele second-hand care pot fi utilizate în continuare și deșeurile care necesită tratare specializată.

Aceeași distincție trebuie aplicată și în cazul textilelor.

Convenția de la Basel nu a adoptat noi restricții în iunie 2026

Potrivit articolului, reuniunea din iunie 2026 a Convenției de la Basel nu a adoptat noi controale internaționale asupra comerțului cu textile. Documentele de lucru consemnează în continuare incertitudinile privind amploarea și natura materialelor textile inutilizabile din transporturile internaționale.

Următoarea etapă importantă este colectarea de noi puncte de vedere până la 30 noiembrie 2026.

Prin urmare, propunerile EIA și BAN trebuie privite în continuare ca inițiative aflate în dezbatere, nu ca obligații internaționale deja intrate în vigoare.

O problemă de echilibru pentru politicile de economie circulară

Dincolo de disputa dintre organizațiile de mediu și susținătorii comerțului cu haine second-hand, problema ridică o întrebare fundamentală pentru politicile de economie circulară: cum poate fi combătut comerțul ilegal cu deșeuri fără a bloca reutilizarea produselor care încă au valoare economică și funcțională?

Controalele asupra transporturilor de deșeuri sunt necesare, iar exporturile ilegale trebuie prevenite. În același timp, clasificarea automată a hainelor uzate drept deșeuri ar putea afecta sistemele de colectare, sortare și reutilizare care contribuie la prelungirea duratei de viață a produselor.

Pentru ca reglementările să fie eficiente, este necesară o bază științifică solidă, cu date reprezentative privind calitatea produselor la momentul exportului, proporția articolelor efectiv inutilizabile și destinația finală a acestora.

Miza nu este alegerea între protecția mediului și comerțul cu haine second-hand. Miza este construirea unui sistem care să elimine exporturile ilegale de deșeuri, dar să protejeze în același timp reutilizarea autentică, unul dintre principiile fundamentale ale economiei circulare.

Documente și surse relevante

Pentru verificarea argumentelor, merită consultate în special: