Editorial realizat de Dr. Ing. Stelian DUDUȘ


Alunecările de teren reprezintă cel mai răspândit fenomen geologic.      

Principalele noțiuni tehnice ale acestui tip de dezastru sunt:

  • viteza de manifestare
    • lentă, cu viteza v < 0,6 m/an;
    • medie, cu viteză 0,6 m/an < v < 3 m/s;
    • bruscă, cu viteză v > 3 m/s.

În continuare, prezentăm principalele elemente caracteristice ale fenomenului, în funcție de care putem face aprecieri asupra prezentului și dezvolta măsuri pentru viitor.

 Cauzele generatoare:

  1. naturale:
    • factorii climato-meteorologici (precipitațiile, temperatura, fenomenul de inghet-dezghet, acțiunea vântului, seceta etc);
    • factorii biotici (vegetația, microorganismele care pot conduce la transformări chimice și electrice);
    • factorii mecanici naturali (eroziunea, prabușiri de grote, abraziunea, sufozia, exploziile din cauze naturale, mișcări tectonice, erupțiile vulcanice etc.);
  2. datorate unor activităţi umane (antropice):
    • activitățile de excavare necontrolată;
    • lucrări hidrotehnice sau de hidroameliorații
    • scurgerile de apă din rețelele hidroedilitare ce contribuie la modificarea regimului hidrostatic natural;
    • modificările care țin de scopul inițial de utilizare a diferitelor amplasamente;
    • construcția de clădiri lânga versanți
    • încărcările suplimentare ale masivelor de pământ;
    • vibrațiile, defrișări necontrolate;

 Modul de manifestare:

  • fără semne exterioare de manifestare;
  • cu semne exterioare de manifestare:
    • căderi de stânci,
    • crăpături şi fisuri,
    • ejectări de apă şi nisip,
    • tasarea construcţiilor.

Predictibilitate: frecvenţa de apariţie a fenomenului şi consecinţele generate de acesta se pot estima în zonele de.risc prin studiul zonei geografice (geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie şi vegetaţie.

 Factori de vulnerabilitate:

  • clădiri construite pe versanţii dealurilor şi munţilor şi umpluturilor;
  • drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase;
  • clădiri cu fundaţii slabe;
  • conducte aeriene sau îngropate;
  • necunoaşterea efectelor generate de acest hazard.

Efecte:

  • distrugerea sau avarierea construcţiilor de orice fel;
  • blocarea parţială sau totală a albiei unui râu şi crearea unei acumulări de apă cu pericol de inundaţie;
  • distrugerea sau avarierea reţelelor edilitare comunale (apă, gaze, canalizare etc.);
  • blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţie (rutiere, feroviare etc.).

Măsuri de reducere a riscului:

  • realizarea hărţilor cu zone de risc;
  • realizarea unei legislaţii în domeniu;
  • asigurarea bunurilor şi persoanelor.

Măsuri de pregătire specifice:

  • educarea comunităţii posibil a fi afectată;
  • realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare

Măsuri post-dezastru:

  • căutare-salvare;
  • asistenţă medicală;
  • adăpostirea de urgenţă a persoanelor sinistrate.

Instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi.