Conceptul de „economie circulară” trebuie dus dincolo de un simplu “buzzword”. Trebuie operaționalizat și pus aplicat. Însă, pentru a ști dacă avansăm într-adevăr către o economie mai sustenabilă, trebuie mai întâi să știm cum măsurăm circularitatea. Aici intervine lucrarea „Circularity Gap Report 2025” (CGR 2025), care propune un cadru unificat de monitorizare și raportare a circularității la nivel global.

Deci: ce este economia circulară?

Economia circulară presupune un model de dezvoltare în care produsele, materialele și resursele sunt menținute în uz cât mai mult timp posibil. Se încearcă reducerea deșeurilor și a extracției de materii prime noi, prin reciclare, reutilizare, reparare sau refolosire. Într-un astfel de sistem, valoarea materialelor este păstrată, iar presiunea asupra mediului scade.

Raportul privind Decalajul de Circularitate 2025 oferă un raport de progres cuprinzător privind starea economiei circulare globale. Având în vedere că tranziția către economia circulară înseamnă mai mult decât reciclare, raportul deschide calea către „Decalajul de Circularitate”, oferind o multitudine de indicatori principali și subindicatori pentru a susține Metrica Circularității - măsurată de Economia Circulară din 2018. Acesta prezintă și dezvoltă Setul de Indicatori de Circularitate, un tablou de bord cu 11 indicatori, care încorporează aspecte benefice ale altor cadre de referință: ISO/DIS 59020:2023(E): Economia circulară - Măsurarea și Evaluarea Circularității și Ghidul Conferinței Statisticienilor Europeni pentru Măsurarea Economiei Circulare, Partea A: Cadrul Conceptual, Indicatori și Cadrul de Măsurare.

Această carte albă complementară oferă o perspectivă mai profundă asupra Setului de Indicatori de Circularitate, explorează structura și domeniul de aplicare al celor două cadre suplimentare și prezintă modul în care le-am încorporat în munca noastră.

Setul de Indicatori de Circularitate este un sistem de indicatori pe niveluri conceput pentru a măsura cât de circulară este o economie. Acest set de indicatori și cadrul său de măsurare subiacent, care sunt explorate mai în detaliu în documentul metodologic al Raportului privind Decalajul de Circularitate 2025, au fost utilizate istoric și dezvoltate de Economia Circulară pentru a oferi o perspectivă asupra tuturor intrărilor și ieșirilor unei economii. „Metrica noastră de circularitate” - sau rata de ciclare tehnică a intrărilor - este probabil cel mai cunoscut dintre acești indicatori. Colectiv, Setul de Indicatori examinează relațiile dintre resursele pe care le luăm din natură, modul în care le folosim și impactul lor asupra mediului. În conformitate cu Cadrul Central al Sistemului de Conturi Economice de Mediu (SEEA-CF), acest cadru este centrat pe ideea unui sistem socioeconomic care se află „în interiorul” mediului, cu materiale care circulă între și în interiorul celor două. Deși această analiză are o arie de acoperire globală, cadrul de măsurare poate fi configurat la nivel (multi- și sub-)național pentru a ține cont de comerțul și de mișcarea materialelor între națiuni, ceea ce este important atunci când se evaluează amprentele de mediu. Circle Economy sprijină economiile naționale și regionale în utilizarea Setului de Indicatori de Circularitate pentru analiză, dar îl utilizează și pentru evaluări specifice, cum ar fi pentru industrii: Raportul privind Decalajul de Circularitate pentru Textile, lansat în 2024, de exemplu. Setul de Indicatori poate fi, de asemenea, adaptat pentru analiza la nivel de produs. Această flexibilitate provine din structura sa pe niveluri, care permite o analiză detaliată sau mai ampla în funcție de context.

Cum se măsoară circularitatea?

CGR 2025 propune un set de 11 indicatori de circularitate, care urmăresc atât intrările (resursele care intră în economie), cât și ieșirile (deșeurile și emisiile generate). Acești indicatori sunt grupați în trei mari categorii:

1. Fluxuri circulare de materiale – materiale reciclate sau refolosite.
2. Fluxuri liniare – materiale nereciclabile, nereutilizate, pierdute în procesul economic.
3. Stocuri – materiale acumulate în infrastructură sau bunuri de lungă durată (clădiri, mașini, echipamente).

Unul dintre cei mai cunoscuți indicatori este „rata de reciclare tehnică” – adică proporția materialelor care sunt efectiv reciclate și reintegrate în economie. În 2021, această rată era de doar 6,9% la nivel global, ceea ce înseamnă că peste 90% din materiale sunt pierdute sau nu sunt reutilizate.

Sunt acoperite toate dimensiunile economiei circulare - inclusiv aspectele fizice, de mediu și sistemice pe întregul ciclu de viață al materialelor, produselor și serviciilor.

Indicatorii principali sunt structurați în funcție de patru așa-numite „blocuri de construcție” principale: ciclul de viață al materialelor și lanțul valoric, interacțiunile cu mediul, oportunitățile socioeconomice și răspunsurile și acțiunile (inclusiv inovarea, instrumentele de reglementare și alte instrumente, precum și educația, de exemplu).

Mai jos este un tabel clar cu cei 11 indicatori principali din Circularity Indicator Set propus în cadrul Circularity Gap Report 2025, împărțiți între intrări (Input) și ieșiri (Output), grupați pe trei dimensiuni:

📊 Tabel: Indicatorii Circularității (Circularity Indicator Set – CGR 2025)

🔹 NASr nu este direct circular sau liniar – indică acumularea fizică în stocuri, cu efecte indirecte asupra circularității.

Comparații și standardizare: CGR vs ISO și OECD

Pe lângă propriul set de indicatori, raportul CGR 2025 integrează și alte două cadre de referință internaționale:

• ISO 59020 – un standard tehnic care oferă reguli clare pentru măsurarea circularității la nivel de produs sau organizație.
• Ghidurile OCDE/UNECE – un cadru conceptual amplu care oferă indicatori pentru întreg ciclul de viață al materialelor, dar fără o unitate de măsură comună între indicatori.

CGR 2025 reușește să combine ce e mai bun din ambele: structura clară și excluzivă de la ISO și complexitatea și profunzimea de la OECD/UNECE. Astfel, devine un instrument flexibil, aplicabil atât la nivel global, cât și la nivel național, regional, sectorial sau chiar pe produse.

De ce contează acest lucru?

Măsurarea corectă a circularității ne ajută să:

• Evaluăm impactul real al politicilor de mediu și al tranziției ecologice;
• Stabilim priorități pentru reducerea risipei de resurse;
• Comparăm țări și industrii în mod echitabil;
• Identificăm barierele și oportunitățile pentru inovare și investiții sustenabile.

De exemplu, în timp ce unele materiale pot fi reciclate cu ușurință, altele necesită tehnologii avansate sau politici publice specifice. Fără o măsurare standardizată, este dificil să ne dăm seama unde trebuie intervenit cu adevărat.

Deci „Circularity Gap Report 2025” nu este doar un raport tehnic, ci un apel la acțiune. Tranziția către o economie circulară nu este posibilă fără o măsurare clară și unitară a progresului. Prin integrarea indicatorilor existenți și armonizarea standardelor internaționale, raportul oferă un cadru solid pentru viitorul politicilor de sustenabilitate.

Într-un moment în care planeta nu-și mai permite luxul risipei, circularitatea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Iar pentru a ști cât de departe suntem de acest obiectiv, trebuie mai întâi să învățăm să-l măsurăm corect.