În luna aprilie 2025, Fondul European de Investiții (FEI) a anunțat o investiție de 20 de milioane de euro în cel de-al treilea fond al Marathon Venture Capital, un fond axat pe sprijinirea inovației tehnologice în Grecia, diaspora greacă și Europa. Este o inițiativă realizată în cadrul programului InvestEU, care urmărește să mobilizeze capital privat pentru a stimula competitivitatea, digitalizarea și sustenabilitatea în Uniunea Europeană. Succesul Greciei în atragerea acestei finanțări oferă un model concret pe care România îl poate urma – nu doar ca oportunitate, ci ca o direcție strategică de dezvoltare.
România are deja bazele unui ecosistem în formare pentru investiții în capital de risc. În 2024, țara a înregistrat un record istoric de 130,7 milioane de euro investiți în startup-uri și IMM-uri, semnalând un apetit tot mai mare pentru inovație în domenii precum fintech, deeptech și big data. Cu toate acestea, pentru a accesa finanțări similare cu cele acordate Greciei prin InvestEU, România are nevoie de o strategie clară de poziționare la nivel european.
În primul rând, este esențial ca România să sprijine crearea și dezvoltarea de fonduri de investiții private specializate, care să fie eligibile pentru cofinanțare prin instrumente europene precum InvestEU. Marathon Venture Capital a fost eligibil pentru finanțarea FEI datorită performanței fondurilor anterioare și a concentrării sale clare pe inovația tehnologică. România trebuie să încurajeze apariția unor fonduri similare, prin politici fiscale stimulative și prin crearea unor parteneriate cu sectorul privat.
Un al doilea aspect important este legătura cu diaspora. Marathon Venture Capital a propus o abordare inovatoare, direcționând investițiile și spre antreprenori greci din diaspora, o strategie care a fost apreciată de FEI. România dispune de o diasporă numeroasă și activă, cu un potențial uriaș de a aduce know-how și capital înapoi în țară. Programele existente, precum Diaspora Invest sau StartUp 4 Diaspora, pot fi extinse și conectate cu fonduri europene mai mari, pentru a atrage antreprenori români din străinătate să dezvolte proiecte acasă.
Mai mult, România trebuie să continue să valorifice oportunitățile oferite de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte surse de finanțare europene. Deja există inițiative în acest sens, cum ar fi lansarea platformei „Innovation Romania” de către FEI în decembrie 2024, care vizează sprijinirea fondurilor de transfer tehnologic și acceleratoarelor. Astfel de inițiative trebuie integrate într-o viziune coerentă care să conecteze ecosistemul local de inovare cu mecanismele europene de finanțare.
În concluzie, anunțul privind investiția de 20 de milioane de euro în fondul Marathon din Grecia nu este doar o știre de interes regional, ci o invitație clară pentru România de a-și accelera reformele și inițiativele în domeniul inovației. Prin consolidarea fondurilor locale de capital de risc, implicarea activă a diasporei și conectarea inteligentă la instrumentele europene existente, România are toate premisele pentru a deveni un actor relevant în peisajul european al inovației tehnologice.
Pentru ca această oportunitate să devină realitate, autoritățile române trebuie să acționeze coordonat și strategic. În primul rând, este necesară susținerea explicită a înființării și capitalizării unor fonduri de investiții private cu profil tehnologic, eligibile pentru cofinanțare europeană. Acest lucru poate fi realizat prin alocări dedicate din bugetul național sau din fonduri europene, dar și prin simplificarea cadrului legislativ care reglementează investițiile de tip venture capital. În paralel, guvernul ar trebui să dezvolte un program național pentru implicarea diasporei în proiecte antreprenoriale din România, care să includă stimulente fiscale, acces la incubatoare și sprijin logistic. De asemenea, este esențială crearea unui birou de coordonare a finanțărilor InvestEU la nivel național, care să sprijine inițiativele locale să devină eligibile, să faciliteze parteneriate cu FEI și să promoveze România ca destinație atractivă pentru investițiile în inovare. Numai prin astfel de măsuri clare și susținute, România își poate transforma potențialul într-un avantaj strategic real în competiția europeană pentru capital și talente.