Am vorbit cu Cristina Bîcîilă , la Forumul International pentru Mediu, despre rolul esențial pe care îl joacă economia socială în dezvoltarea economiei circulare.
Întreprinderile sociale din sectorul reutilizării și reparării nu doar reduc semnificativ impactul asupra mediului prin extinderea ciclului de viață al produselor, ci creează și oportunități importante pentru inserția socio-profesională a persoanelor vulnerabile. În Europa, aceste întreprinderi joacă deja un rol crucial în atingerea obiectivelor de sustenabilitate și incluziune, iar exemplul AFF ne arată clar că acest model funcționează cu succes și în România.
Colaborarea cu întreprinderi sociale precum Ateliere Fără Frontiere reprezintă o cale excelentă pentru companiile care doresc să își consolideze raportarea ESG, integrând eficient dimensiunile Environment și Social.
Mulțumesc, Cristina, pentru schimbul valoros de idei și felicitări echipei AFF pentru impactul vostru semnificativ în comunitate și mediul înconjurător!
Oamenii sunt probabil conștienți de munca extraordinară depusă pentru incluziune socială de către actorii economiei sociale. Cu toate acestea, mulți încă nu știu că, printre alte contribuții remarcabile, actorii economiei sociale, precum întreprinderile sociale, conduc de ani de zile o economie circulară incluzivă inovatoare, promovând activități de reutilizare și reparare. Procedând astfel, întreprinderile sociale active în economia circulară creează oportunități valoroase de angajare și formare pentru persoanele expuse riscului de sărăcie și excluziune socială (AROPE), prelungind în același timp ciclurile de viață a milioane de produse.
Activitățile de reutilizare și reparare desfășurate de întreprinderile economiei sociale oferă un exemplu perfect de modele economice conduse de obiective sociale și de mediu care sunt reciproc interconectate. Atât reutilizarea, cât și repararea constau în activități cu un potențial ridicat de creare de locuri de muncă, care necesită în principal abilități manuale, pe care întreprinderile sociale le folosesc ca vehicule pentru a promova incluziunea socială prin furnizarea de locuri de muncă verzi și oportunități de formare. Fără îndoială, întreprinderile sociale contribuie la toate obiectivele principale ale UE pentru 2030 privind ocuparea forței de muncă, competențele și reducerea sărăciei[1], îndeplinind în același timp o serie de drepturi sociale ale Pilonului Social al UE, inclusiv dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții.
REUTILIZAREA PE PRIMUL LOC
Deși mulți știu că reciclarea este importantă, economia circulară necesită în primul rând ca articolele pe care le avem deja să aibă o viață lungă, solicitând în același timp modalități mai bune de a produce și consuma. În acest sens, prin promovarea reutilizării, întreprinderile sociale desfășoară activități de prevenire a deșeurilor care se clasează în vârful Ierarhiei Deșeurilor din UE pentru o economie cu adevărat circulară.
Deși persistă confuzia, inclusiv în unele limbi în care același cuvânt se referă atât la reciclare, cât și la reutilizare, cele două prezintă diferențe notabile. Spre deosebire de reciclare, care constă în descompunerea deșeurilor pentru a crea materii prime pentru fabricarea de obiecte noi, reutilizarea are ca scop extinderea ciclului de viață al articolelor existente, necesitând astfel un consum mai mic de energie, timp și alte resurse decât primele. Prin urmare, este esențial, din punct de vedere al mediului, să evităm reciclarea prematură și să ne concentrăm pe reutilizarea produselor existente înainte de a căuta altele noi.
Beneficiile prioritizării reutilizării depășesc protejarea resurselor planetei. Întreprinderile sociale de reutilizare și reparare oferă, de asemenea, soluții pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei. Rețeaua Internațională de Reutilizare, Reparare și Reciclare a Întreprinderilor Sociale (RREUSE) estimează că rețeaua sa de întreprinderi din economia socială active în economia circulară creează, în medie, 70 de locuri de muncă la 1.000 de tone de materiale colectate în scopul reutilizării.[4] Acest număr variază de la 20 la 140 de locuri de muncă în funcție de tipul de materiale gestionate, de la textile, mobilă și DEEE la jucării și diverse, pentru a numi doar câteva. Acestea sunt locuri de muncă potrivite pentru diferite grupuri defavorizate care se luptă să intre pe piața muncii, cum ar fi migranții, persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată și așa mai departe.
În cele din urmă, majoritatea întreprinderilor sociale de reutilizare oferă articole second-hand în magazinele lor second-hand, permițând clienților să cumpere produse sociale și circulare la prețuri avantajoase. Mai mult, magazinele lor facilitează accesul la articole esențiale, cum ar fi îmbrăcăminte, farfurii, mobilă sau electrocasnice precum mașinile de spălat, persoanelor aflate în risc de sărăcie materială. Impactul generat de întreprinderile sociale depășește astfel limitele activităților lor, atingând comunități întregi și creând un mediu care încurajează coeziunea socială și înțelegerea economiei circulare.
COMPETENȚELE PENTRU A ALIMENTA O ECONOMIE CIRCULARĂ
Într-un context în care deficitul de competențe pentru o tranziție verde, cum ar fi în reparații, amenință capacitatea noastră de a ne abate de la un model economic de tip „ia-fabrică-aruncă” în detrimentul drepturilor omului și al planetei, întreprinderile sociale oferă oportunități incluzive pentru a promova competențe pentru o economie circulară.
Cu programele lor de formare și abordarea învățării bazată pe muncă, întreprinderile sociale active în reutilizare și reparații păstrează competențe circulare cruciale, cum ar fi repararea aparatelor electrice și a bicicletelor, reciclarea textilelor, recuperarea materialelor de construcție, recondiționarea mobilei și multe altele.[5] Prin urmare, acestea asigură că persoanele expuse riscului de excluziune socială - care tind să fie excluse de la oportunitățile de educație formală - dobândesc acele competențe ecologice, care, mai degrabă decât învechite, sunt cele care alimentează o economie extrem de circulară. După cum atestă CEDEFOP, lucrătorii ecologici din prima linie, cum ar fi profesioniștii în construcții, specialiștii în reparații, formatorii în gestionarea deșeurilor și experții în reutilizare, se numără printre profesiile cele mai necesare pentru ecologizarea societăților noastre.
Mai mult, ceea ce caracterizează în mod special activitatea de învățare pe tot parcursul vieții a întreprinderilor sociale este faptul că acestea promovează o abordare incluzivă și specifică a competențelor, asigurându-se că nimeni nu este lăsat în urmă. De exemplu, în raportul său privind competențele din 2023, cu 18 studii de caz din rețeaua sa mai largă, RREUSE prezintă exemple de programe de formare, cum ar fi cel al Deaf Enterprises (Irlanda) care promovează abilitățile de reparații prin limbajul semnelor irlandez, abordarea practică a învățării a Baukarussels (Austria) pentru demolarea clădirilor orientată spre recuperare sau, totuși, planurile individuale de lucru ale Humana Nova (Croația) însoțite de asistenți sociali pentru abilități de cusut și îmbinare a textilelor pentru persoanele cu dizabilități fizice și intelectuale.
În acest fel, întreprinderile sociale își aduc expertiza valoroasă ca furnizori de competențe în adaptarea la nevoile diferitelor grupuri care le alimentează activitățile de reutilizare și reparare, mai degrabă decât invers. În cele din urmă, nicio tranziție verde sau digitală nu ar fi vreodată pe deplin incluzivă fără un accent adecvat pe abilitățile non-tehnice pentru o viață împlinită. Prin promovarea încrederii în sine, a motivației și a abilităților de lucru în echipă, inclusiv prin implicarea asistenților sociali și a sprijinului psihosocial, întreprinderile sociale consolidează abilitățile transferabile necesare pentru orice viitoare activitate profesională.
CALEA DE URMAT: UN VIITOR SUSTENABIL PENTRU ÎNTREPRINDERILE SOCIALE
Planul de acțiune al UE din 2021 privind economia socială prezintă un set crucial de inițiative pentru a răspunde nevoilor economiei sociale și a-i crește vizibilitatea, inclusiv în toate domeniile de politică. În special, întreprinderile economiei sociale aduc un potențial considerabil de a contribui la ambițiile Planului de acțiune al UE pentru economia circulară, de exemplu în gestionarea deșeurilor.
Prin urmare, este fundamental să se creeze sinergii mai substanțiale între legislația socială și cea de mediu. De exemplu, evaluările socioeconomice ar trebui să facă parte din legislația circulară, iar normele privind achizițiile publice și investițiile ar trebui să ofere un sprijin financiar mai bun actorilor motivați de obiective sociale și de mediu, conform statutelor lor.
Actorii economiei sociale fac acum parte din discursul politic, iar impulsul actual trebuie menținut pentru a sprijini activitățile lor ca și catalizatori pentru a atinge bunăstarea oamenilor și a planetei. Pe măsură ce cantitatea de deșeuri crește în următoarele decenii, eforturile întreprinderilor sociale active în economia circulară trebuie acum susținute de noi politici, printre altele, pentru a promova reutilizarea și repararea, investiții durabile pentru actorii sociali, a stimula cererea de competențe circulare în toate sectoarele și a crește gradul de conștientizare.