Uniunea Europeană face un nou pas către standardizarea informațiilor privind sustenabilitatea produselor comercializate pe piața europeană. Comisia Europeană pregătește un format comun de etichetare în cadrul Regulamentului privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR – Ecodesign for Sustainable Products Regulation), cu obiectivul de a oferi consumatorilor informații mai clare, comparabile și ușor de înțeles despre impactul produselor pe care le cumpără.
Un prim model de etichetă a fost prezentat la reuniunea Ecodesign Forum din 6 noiembrie 2026, pe baza unui studiu comandat de Direcția Generală Mediu (DG Environment). Propunerea mizează pe un format vizual relativ simplu, care să permită identificarea rapidă a principalelor caracteristici de sustenabilitate ale produsului, fără a transforma eticheta într-un document tehnic greu de parcurs.
Noutatea importantă este legătura dintre eticheta fizică și Pașaportul Digital al Produsului (Digital Product Passport – DPP). În timp ce eticheta ar urma să ofere o imagine sintetică, accesibilă consumatorului la momentul achiziției, DPP ar permite consultarea unui volum mult mai mare de informații: compoziția materialelor, durabilitatea, reparabilitatea, conținutul reciclat, posibilitățile de reutilizare și alte caracteristici relevante pentru economia circulară.
Demersul are la bază articolul 16 din Regulamentul ESPR (UE) 2024/1781, care prevede posibilitatea introducerii unor etichete și elaborarea unor cerințe comune privind formatul acestora. Este important însă de precizat că modelul prezentat reprezintă, în această etapă, o propunere rezultată dintr-un studiu tehnic, nu o etichetă definitivă și nici o obligație imediată pentru producători.
Există și o provocare importantă: poate funcționa cu adevărat un singur model de etichetă pentru categorii de produse atât de diferite precum textilele, mobilierul, echipamentele electronice sau anvelopele? Industria a exprimat deja rezerve față de abordarea „one-size-fits-all”, argumentând că informațiile relevante și indicatorii de sustenabilitate diferă considerabil de la un produs la altul. În plus, există riscul suprapunerii cu etichetele europene deja existente și al multiplicării informațiilor pe care producătorii trebuie să le furnizeze.
Miza reală nu este, așadar, doar crearea unei noi etichete europene, ci construirea unui sistem coerent de informare asupra performanței de mediu a produselor. Dacă eticheta va reuși să transforme informații tehnice complexe în criterii simple și credibile de alegere, iar DPP va asigura accesul la date verificabile de-a lungul lanțului valoric, inițiativa poate deveni un instrument important pentru stimularea consumului sustenabil și a economiei circulare.
Rămâne însă de văzut dacă simplificarea informației pentru consumatori nu va genera, în paralel, o nouă complicație administrativă pentru producători.