Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Graniță (CBAM) este o politică a UE care impune taxe pe emisiile de carbon încorporate în anumite importuri (precum oțel, ciment, îngrășăminte), pentru a preveni relocarea producției în țări cu standarde mai slabe privind clima. Toate bune și frumoase aparent inovația de politică publică avea drept obiectiv stabilirea unui „level-playing field” între producătorii europeni pe de o parte și cei care exportă spre Uniunea Europeană pe de altă parte cei din urma nefiind supuși obligațiilor de mediu ale Uniunii Europene. Iată însă că implementarea și presiunea exercitată asupra unor terțe economii a dus la efecte neașteptate în relațiile economice internaționale.
### Contextul CBAM al UE
CBAM, implementat de UE prin Regulamentul (UE) 2023/956, este un mecanism care aplică un preț al carbonului asupra importurilor de bunuri cu emisii ridicate (ciment, fier și oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică, hidrogen) pentru a preveni relocarea emisiilor de carbon și a asigura competitivitatea industriei europene. A intrat în faza de tranziție la 1 octombrie 2023, cu raportare trimestrială obligatorie, iar din 2026 importatorii vor achiziționa certificate CBAM pentru emisiile încorporate. Scopul este alinierea prețului carbonului pentru importuri cu cel al producției interne din UE, în cadrul Sistemului de Comercializare a Emisiilor (EU ETS), susținând obiectivul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 (pachetul „Fit for 55”)
🌍 Probleme generate în relațiile internaționale
1. Acuzații de protecționism
Țări precum India, China, Brazilia consideră CBAM o formă de protecționism verde care favorizează producătorii europeni în dauna celor din afara UE.
2. Inechitate globală
Țările în curs de dezvoltare spun că sunt penalizate fără a fi responsabile istoric pentru schimbările climatice.
Nu au aceleași resurse pentru a investi în tehnologii curate și cer sprijin financiar și tehnologic, nu bariere comerciale.
3. Tensiuni comerciale și riscuri de dispute la OMC
Mai multe țări au amenințat cu plângeri la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), susținând că CBAM discriminează exportatorii non-UE.
Țările în curs de dezvoltare au criticat CBAM al UE ca fiind protecționist, iar un mecanism similar din SUA ar putea amplifica aceste percepții, complicând negocierile multilaterale în cadrul OMC.
4. Costuri administrative ridicate
Exportatorii trebuie să dovedească emisiile de carbon asociate produselor – un proces complicat, mai ales pentru țările fără infrastructură MRV (monitorizare, raportare, verificare).
5. Reacții diplomatice negative
CBAM afectează relațiile comerciale și climatice ale UE cu parteneri strategici. Unele țări văd mecanismul ca fiind impus unilateral, fără consultare globală.
🧭 Se pare ca CBAM este un instrument ambițios pentru atingerea obiectivelor climatice ale UE, dar:
- creează tensiuni diplomatice și comerciale,
- evidențiază inegalitățile Nord–Sud,
- și riscă să încetinească cooperarea globală în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Iată o analiză succintă a reacțiilor și preocupărilor legate de CBAM din partea principalelor economii globale – SUA, China, India și alte piețe mari:
Statele Unite ale Americii
✅ Atitudine: Mixtă, precaută
SUA nu s-au opus formal CBAM, dar îl privesc cu reținere.
În contextul Inflation Reduction Act (IRA), SUA promovează(încă) propria decarbonizare prin subvenții interne, nu taxe la frontieră. Există temeri că CBAM ar putea deveni un model replicabil și că ar duce la conflicte comerciale transatlantice, mai ales dacă este aplicat agresiv.
Politica administrației Trump, prin deja faimoasa „One big beautiful bill” probabil se va îndepărta de politicile de mediu dar din perspective cu totul diferite efectele ar putea să fie similare și anume o anumită protecție acordată producătorilor naționali care automat generează fricțiuni cu alți parteneri comerciali internaționali.
📌 Observație: SUA ar prefera o abordare prin cooperare în cluburi climatice (ex: G7 Climate Club), nu prin măsuri unilaterale ca CBAM.
În SUA, există un interes bipartizan pentru un mecanism similar CBAM, propus prin inițiative precum **Clean Competition Act** (2023, senatorul Whitehouse) și **FAIR Transition and Competition Act** (2021, senatorul Coons). Acestea vizează taxarea importurilor pe baza emisiilor de carbon, pentru a proteja industria americană și a reduce emisiile globale, fără a fi considerate taxe pe carbon, ci tarife permise de Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Astfel de măsuri ar face industriile americane de oțel și aluminiu mai competitive, captând piețe suplimentare de 8,5 miliarde USD (oțel) și 6 miliarde USD (aluminiu) până în 2030. În plus, PROVE IT Act (2024) propune studierea intensității carbonului produselor industriale, reflectând interesul SUA pentru politici de comerț sustenabile. Dar este putin probabil ca astfel de initiative sa isi gaseasca cursul sub noua administratie.
China
❌ Atitudine: Puternic critică
China consideră CBAM o barieră comercială verde, profund discriminatorie.
A criticat mecanismul la ONU și în foruri multilaterale, argumentând că încalcă principiul responsabilităților comune, dar diferențiate (UNFCCC).
Ar putea contesta CBAM la Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
📌 Observație:
China este unul dintre cei mai mari exportatori de produse vizate (ex. oțel, aluminiu), deci are mize economice directe.
India
❌ Atitudine:
Opoziție fermă
India acuză UE că, prin CBAM, „pedepseste dezvoltarea economică” a țărilor din Sudul Global. Pune accent pe echitate climatică și pe nevoia de transfer tehnologic, nu de penalități. A amenințat cu represalii comerciale și posibile acțiuni la OMC.
📌 Observație:
India cere o perioadă de tranziție și finanțare climatică justă, în special pentru IMM-urile sale.
India vizează concesii majore în acordul comercial cu UE: „Ideea că o parte a lumii va stabili standarde pentru toți ceilalți este ceva la care ne opunem”, a declarat ministrul indian de externe, S. Jaishankar, pentru The Capitals. Traducere: Mecanismul UE de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon, sau CBAM, este încă o povară pentru imaginea UE în întreaga lume - chiar și printre potențialii aliați.
Vizita lui Jaishankar la Bruxelles are loc în timp ce India negociază un acord de liber schimb cu UE, prezentând țara sa cu 1,4 miliarde de locuitori ca sursă de forță de muncă calificată și un partener economic mai de încredere decât China.
Negocierile comerciale au stagnat între 2013 și 2022, dar tensiunile geopolitice împing India și UE să se apropie. India este speriată de relația mai strânsă dintre Rusia și vecina sa, China, în timp ce UE se confruntă cu tarife uriașe din partea celui mai apropiat partener comercial al său, SUA. Acest lucru ar putea sugera de ce India își poate permite să pară optimistă în ceea ce privește menținerea tarifelor agricole ridicate, obținând în același timp scutiri majore de la Comisie într-un acord comercial pe care von der Leyen l-a numit cel mai mare de acest fel.
Argumentele Indiei: Societatea îmbătrânită și economia stagnantă a UE ar beneficia de un acord care ar debloca mai multe vize pentru profesioniștii indieni, în special pentru cei cu competențe în tehnologie și asistență medicală. Fără a numi China, el a spus că întreprinderile europene caută parteneri în care se poate avea încredere pentru a le stoca datele și a nu le fura proprietatea intelectuală.
Amenințată de tarifele americane, India poartă discuții comerciale paralele cu SUA. Întrebat direct dacă are încredere în Donald Trump, Jaishankar a spus: „Iau lumea așa cum o văd.”
🌍 Alte piețe mari (selectiv):
Brazilia
Critică CBAM pentru că afectează competitivitatea exporturilor sale industriale.
Încearcă să coaguleze un răspuns colectiv al țărilor din Sudul Global.
Africa de Sud
Susține că CBAM adâncește inegalitatea structurală globală și afectează exporturile-cheie (ex: oțel). Este una dintre cele mai vocale țări împotriva măsurii în forurile internaționale.
Turcia
Vecina noastra, deși afectată direct (comerț strâns cu UE), Turcia încearcă să își alinieze industria cu standardele CBAM.
Critică modul de implementare, dar nu respinge complet ideea.
🧭 Concluzie? 🧱 CBAM este o sursă de tensiuni internaționale.
Multe țări (mai ales din Sudul Global) acuză UE că folosește CBAM ca un instrument protecționist, pentru a-și favoriza propriile industrii.
Acesta ar putea restricționa accesul la piața europeană pentru țările în curs de dezvoltare, care nu au resursele necesare pentru a decarboniza rapid. Țările în curs de dezvoltare afirmă că CBAM pune o povară suplimentară pe exportatorii lor, deși istoric ele au contribuit mai puțin la schimbările climatice.
Aceste țări cer sprijin financiar și tehnologic pentru tranziția lor, înainte de a li se impune măsuri punitive. Mai multe state (inclusiv India, China, Turcia, Africa de Sud și Brazilia) au amenințat că vor contesta CBAM la Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Dar...este OMC pregatit sa faca fata unei asemenea sciziuni?
Se argumentează că mecanismul ar putea încălca principiile comerțului liber dacă nu este aplicat echitabil și transparent. Exportatori din afara UE vor trebui să dovedească emisiile de carbon încorporate în produsele lor, ceea ce poate fi costisitor și tehnic dificil.
Iată deci că din diferite motive Sudul global se găsește într-o situație de antagonism cu țările occidentale iar aceasta nu poate decât să ducă pe termen mediu și lung la un clivaj și la abandonarea a ceea ce a constituit de a lungul ultimelor decenii o trăsătură esențială a globalizării.