În contextul unei tranziții ecologice accelerate și al creșterii utilizării bateriilor litiu în diverse dispozitive, gestionarea adecvată a acestor deșeuri devine esențială pentru siguranța publică și protecția mediului. FEAD (Federația Europeană a Asociațiilor de Management al Deșeurilor), împreună cu alte organizații europene, a emis un apel comun către Uniunea Europeană pentru a aborda riscurile asociate cu eliminarea necorespunzătoare a bateriilor litiu.

Într-o epocă în care tehnologia portabilă devine omniprezentă, de la telefoane mobile și biciclete electrice până la țigări electronice și jucării, un pericol invizibil crește în umbră: incendiile provocate de bateriile litiu eliminate incorect. Ceea ce pare un simplu act de aruncare a unui dispozitiv la coș poate declanșa un lanț de evenimente devastator, punând în pericol vieți, infrastructură și eforturile de a construi o economie circulară în Europa.

Recent, cele mai importante organizații europene din domeniul gestionării deșeurilor – printre care FEAD, CEWEP, EuRIC și altele – au lansat un apel comun către Comisia Europeană. Mesajul lor este clar: avem nevoie de acțiuni urgente pentru a preveni incendiile cauzate de bateriile litiu și pentru a proteja un sector esențial în tranziția verde a Europei.

Un pericol în creștere exponențială

Datele sunt alarmante: în Franța, numărul incendiilor cauzate de baterii în instalațiile de tratare a deșeurilor s-a dublat între 2019 și 2023. În Germania, se înregistrează până la 30 de incendii zilnic, iar în Regatul Unit, peste 1.200 de incidente au fost raportate în 2023 – o creștere de 71% față de anul precedent.

Problema apare atunci când bateriile ajung, din neglijență sau necunoaștere, în fluxurile greșite de deșeuri: amestecate cu hârtie, plastic sau ambalaje, aceste mici surse de energie devin bombe cu ceas. Iar infrastructura actuală, oricât de avansată ar fi, nu este proiectată să detecteze sau să neutralizeze fiecare astfel de risc.

Un impact economic și social major

Consecințele nu sunt doar tehnice, ci și profund umane și economice. Costurile unui singur incendiu pot varia între 190.000 și 1.300.000 de euro. Unele firme nu mai reușesc să obțină asigurări, iar pentru cele mijlocii, primele au devenit prohibitive. În Belgia, anumite instalații riscă să rămână complet neasigurate începând cu 2025.

Mai grav, aceste incidente pun în pericol sănătatea lucrătorilor, a pompierilor și a comunităților din apropierea instalațiilor afectate. Arderea necontrolată a deșeurilor poate elibera dioxine și alte substanțe toxice, cu efecte grave asupra sănătății publice.

De ce se întâmplă asta?

Problema pornește, în mare parte, de la lipsa de informare. Mulți consumatori nu știu că produsul pe care îl aruncă – fie că este o jucărie, o pereche de adidași sau o felicitare luminoasă – conține o baterie. În plus, 85% dintre bateriile litiu sunt încorporate în alte obiecte și nu pot fi îndepărtate ușor.

Rezultatul? În 2022, doar 46% din bateriile portabile au fost colectate pentru reciclare, cu mult sub obiectivele viitoare impuse de noua Reglementare UE privind bateriile, care cere atingerea unor rate de 63% până în 2027 și 73% până în 2030.

Ce se propune?

Organizațiile semnatare propun un plan coerent și realist pentru a reduce riscurile:

• Un fond pentru prevenirea și recuperarea incendiilor, finanțat de producători prin schemele de responsabilitate extinsă, care să acopere costurile de prevenție, intervenție și reconstrucție.
• Un sistem de garanție-returnare (DRS) pentru bateriile portabile, inclusiv cele încorporate, care să stimuleze colectarea și reciclarea prin recompense financiare.
• Interzicerea produselor de unică folosință cu baterii, precum țigările electronice sau textilele cu LED-uri inutile – măsuri deja implementate în Franța și Belgia, dar care necesită extindere la nivelul UE.

Un apel pentru viitor

Aceste măsuri nu sunt doar tehnice sau financiare. Ele sunt o formă de responsabilitate față de mediu, față de muncitorii din sectorul deșeurilor și față de generațiile viitoare. Dacă vrem ca economia circulară să nu fie doar un slogan, ci o realitate durabilă, trebuie să începem prin a închide această breșă majoră din sistemul nostru de gestionare a resurselor.

Europa nu își poate permite să lase focul să ardă în tăcere.