• 1
  • 2
  • 3
  • 4

Afişez elemetele după tag: guvern

Guvernul a aprobat, miercuri, prin Hotărâre, Strategia Națională și Planul Național de Acțiune pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România, a căror aplicare are în vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului și a apelor subterane, precum și a riscurilor provocate de acestea pentru sănătatea umană și pentru mediu. Documentul constituie punctul de plecare pentru viitoare inițiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate.

Strategia își propune să stabilească liniile de acțiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare și a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum și a modului de implementare a acțiunilor corective și, ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, până la sfârșitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionării siturilor contaminate; pe termen mediu, până în 2020, strategia își propune să rezolve problema siturilor contaminate ce necesită acțiune urgentă, iar pe termen lung, până în 2050, finalizarea acțiunii.

Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potențial contaminate. Acestea reprezintă zone în care s-au desfășurat în principal activități din industria minieră și metalurgică, unde procesarea și depozitarea deșeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare și de la haldele de steril, precum și de la instalațiile de prelucrare. De asemenea, industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice și fabrici de medicamente, abandonate sau desfășurând încă activități, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracție) la cele mari și complexe (rafinării sau instalații mari de depozitare - distribuție a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariției acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conțin substanțe periculoase. În plus, alte activități industriale la scară mare și la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deșeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activități de transport, au afectat semnificativ mediul.

O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate după anul 1990, altele sunt complexe operaționale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unități miniere etc.), dar există și situri orfane/abandonate, fără proprietari legali.

Inventarul național al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului a fost actualizat în luna noiembrie 2013, iar pe baza datelor obținute de la autoritățile publice locale s-a constatat un total de 1.183 de situri potențial contaminate, județele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeș (111) și Maramureș (109). Numărul de situri contaminate a înregistrat un total de 210, cele mai afectate județe fiind Hunedoara și Caraș-Severin. Județele în care se află cele mai puține zone poluate sunt Iași, Tulcea și Satu-Mare.

Obiectivul general al strategiei este acela de a proteja sănătatea umană și mediul înconjurător în egală măsură. Obiectivele specifice de mediu au în vedere reducerea suprafeței ocupate de siturile contaminate, precum și îmbunătățirea calității factorilor de mediu. În ceea ce privește obiectivele specifice socio-economice, remedierea siturilor contaminate va oferi posibilitatea utilizării ulterioare a acestor terenuri, resursele de apă și cele alimentare vor fi protejate, iar circuitul agricol și silvic va putea fi dezvoltat. Un alt aspect pozitiv al implementării acestei strategii este impactul economico-social: mediul de afaceri va fi stimulat în direcţia dezvoltării pieței serviciilor. Totodată, vor fi create oportunități pentru apariția unor noi locuri de muncă și premizele pentru dezvoltarea pieței imobiliare în zonele regenerate.

Principiile aflate la baza strategiei includ principiul ”poluatorul plătește”, care prevede necesitatea cadrului legislativ și economic conform căruia daunele aferente trebuie suportate de cei care au cauzat poluarea, și principiul subsidiarității, care impune rezolvarea problemelor la nivelul care deține cele mai multe cunoștințe despre domeniul în cauză. Progamul se desfășoară în conformitate cu normele Uniunii Europene și va asigura un tratament egal, astfel încât va fi luată în considerare contribuția privind poluarea a fiecărui proprietar al sitului contaminat sau potențial contaminat. În plus, prin repartizarea sarcinilor, acestea vor fi trasate nivelurilor competente din cadrul organizațiilor implicate, iar prin judecata uniformă este vizată evaluarea similară a cazurilor asemănătoare, utilizând metode și criterii standardizate. În final, ultimele două principii ce fundamentează strategia sunt abordarea pe baza riscului, precum și revizuirea repetată a deciziilor.

Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor și remedierea celor 1.183 de situri potențial contaminate se ridică la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea de fonduri structurale UE, prin finanțare de stat, dar și prin finanțări externe și investiții din sectorul privat.

Acest program a fost elaborat în conformitate cu angajamentul României privind condiționalitatea impusă de Comisia Europeană pentru pregătirea și selectarea proiectelor ce vor fi co-finanțate din fondurile structurale UE pentru exercițiul financiar 2014-2020, așa cum sunt obiectivele specifice menționate în Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020. Astfel, în următorii ani, Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea Situilor Contaminate va finanța proiectele de remediere a siturilor contaminate strict prin intermediul acestui program, fără a aduce modificări ale cheltuielilor bugetare.

Proiectul de Hotărâre de Guvern a fost supus dezbaterii publice. 

Publicat în Eco News

Exportul de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, vor fi suspendate până la 31 august, potrivit unui proiect de ordonaţă de urgenţă lasant în dezbatere publică, sâmbătă, de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat în dezbatere publică două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, care vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos, precum şi suspendarea temporară a acestora.
Cele două proiecte de act normativ au fost elaborate "având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii 10 ani, efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor, precum şi impactul asupra mediului".
Conform notei de fundamentare a uneia dintre ordonanţe, "prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare suspendarea exportului de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, încadrat la poziţiile tarifare 4401, 4403 şi 4407, până la data de 31 august 2015".
Cel de-al doilea proiect de act normativ prevede că în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, orice operaţiune de export şi livrare intra-comunitară trebuie să fie însoţită de licenţă.
"Licenţa se va emite pe fiecare operaţiune de export sau de livrare intra-comunitară şi va conţine următoarele: elemente de identificare a emitentului, solicitantului, provenienţa, încadrarea tarifară, sortiment de material lemnos, specie, cantitate exprimată în metri cubi, preţul de vânzare, destinaţia, modalitatea de transport în afara ţării şi biroul vamal prin care se face exportul sau punctul de trecere al frontierei României în cazul livrărilor intra-comunitare", conform notei de fundamentare a celui de-a doua ordonanţe de urgenţă.

Cele două proiecte de OUG, în următoarea şedinţă de Guvern

Proiectele de OUG au fost elaborate de un grup de lucru format din experţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.
Cele două proiecte de OUG vor fi supuse aprobării în următoarea şedinţă de Guvern.
Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.
El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.
"Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat", a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.
El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.
"Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie", a arătat prim-ministrul.
Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

Subiectul va fi discutat în CSAT

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.
La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn - peste şapte milioane de metri cubi, ambele cifrând aproximativ două miliarde de euro, a declarat pentru Mediafax preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel.
Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

 

 

Publicat în Eco News

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: