• Webbanner Ecomondo
  • Ned 2020 Web
Luni, 21 Iulie 2014 10:15

Terenurile degradate, la mila divinității

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Încălzirea globală, creșterea temperaturii solului în lunile de vară (cu 20°C mai mult decât temperatura din aer), precipitațiile reduse, pierderile de apă din sol, sincope în sistemul de irigații, defrișările masive de plantații pomicole, viticole și silvice - care funcționau pe post de perdele de protecție - sunt cauze ale deșertificării.

Pământul, acest „ingredient” vital societății noastre este degradat din ce în ce mai mult la nivel planetar din multiple cauze. Conform organizației FAO (Food and Agriculture Organization) a Națiunilor Unite, 25% din terenurile de pe Pământ sunt degradate semnificativ și doar 10% dintre acestea dau semne de îmbunătățire. Toate continentele sunt afectate, iar pierderea solului de calitate nu va fi resimțită doar de fermieri, ci de noi toți.

Defrișările sunt de vină pentru erodarea platoului Loess din China, iar pășunatul excesiv în vestul Statelor Unite reduce calitatea solului și duce la deșertificare. Exploatarea agricolă intensivă reduce fertilitatea solului în

India și amenință perpetuarea plantelor medicinale. Brazilia pierde 55 de milioane de tone de pământ anual din stratul superior al solului (topsoil), prin culturile intensive de soia, în timp ce folosirea mașinilor agricole grele în agricultura comercială, pentru arat sau alte lucrări ale solului, crește eroziunea peste tot pe planetă.

În România, fenomenul deșertificării este din ce în ce mai accentuat, în special în zona Olteniei. Despre problema erodării solurilor la noi în țară am stat de vorbă cu directorul general Cătălin Simota al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului (ICPA București) și cu Meilă Dumitru, directorul OSPA Dolj (Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice), care ne-a vorbit despre fenomenul deșertificării în județul Dolj, al doilea județ din țară ca suprafață agricolă (488.000 de ha).

Cei mai secetoși ani

Conform Administrației Naționale de Meteorologie, dintre cei mai secetoși 15 ani din ultima sută de ani, 13 au fost în ultimii 20 de ani. Ceea ce înseamnă că trăim în prezent într-una dintre cele mai călduroase și secetoase perioade ale ultimelor 10 decenii.

„Principalul vector în erodarea terenurilor este reprezentat de schimbările climatice (naturale și induse de activitățile umane la scară planetară). Activitățile umane pot accentua efectele negative ale climei, sau, dacă sunt realizate corect, pot reduce influența negativă a proceselor de aridizare. Cred că pentru România este mai corect să folosim termenul de aridizare decât deșertificare. Dacă estimăm pierderile de recoltă din anii secetoși față de media recoltelor (conform Anuarului statistic) se poate evalua că, cel mai mare nivel al pierderilor economice în ultimii 15 ani, din cauza acestor fenomene, este de aproximativ 500 de milioane de euro într-un singur an (2007).”

Situația în Oltenia

În județul Dolj există circa 140.000 de ha de soluri nisipoase sau psamosoluri (cu fertilitate redusă), din care cca. 85.000 de ha sunt terenuri degradate în principal din cauza relației sol-climă (secetă – secetă severă – arșiță) și a decopertării și modelării terenurilor, care favorizează deșertificarea. „Motivele ce duc la degradarea solurilor în aceste zone sunt lipsa apei ca urmare a deficitului de precipitații, climatul ce acționează prin ariditate, textura solului (nisip grosier, nisip fin care favorizează permeabilitatea și porozitatea mare), vântul ca agent de deflație – transport și depunere a materialului grosier și prăfos etc. Alcătuirea granulometrică grosieră influențează radical proprietățile fizico-chimice și hidrice ale acestor soluri, implicit fertilitatea lor, solurile nisipoase fiind cele mai sărace soluri din județ. Capacitatea de apă în câmp este de numai 4-5%, solurile nisipoase rețin pe adâncimea de un metru numai 700-800 m3 /ha, adică de 4-5 ori mai puțin decât cernoziomurile. În perioadele secetoase, umiditatea scade foarte mult și foarte repede, fapt care permite degradarea solului”, ne-a spus Dumitru.

Cititi articolul integral in Revista Infomediu Europa pe care o puteti cumpara de la reprezentantele Inmedio si Relay. De asemenea, daca doriti, va puteti abona la revista aici.

Unul dintre elementele esențiale care stă la baza supraviețuirii noastre pe acest Pământ este chiar… pământul, adică solul care ne oferă hrană, care susține dezvoltarea tuturor speciilor terestre sălbatice, cel care susține toată dezvoltarea societății umane.
Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55

Ne puteți urmări și pe: