• Webbanner Saci
  • WebbannercubeS2
  • 1
Sâmbătă, 19 Aprilie 2014 09:39

WWF România: Certificarea pădurilor, garanţia combaterii tăierilor ilegale

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

O pădure certificată este o pădure bine gospodărită, unde nu au loc tăieri ilegale, lemnul este transportat corespunzător şi nu sunt folosite substanţe chimice de combatere a dăunătorilor, fiind protejate cursurile de apă şi conservată biodiversitatea, a explicat Radu Vlad, coordoantorul programului "Păduri" al WWF România.

Lemnul provenit din această pădure oferă cumpărătorului garanţia că a fost recoltat fără a dăuna mediului, ceea ce poate aduce un preţ de vânzare mai bun, dar şi accesul pe pieţe unde numai lemnul certificat este acceptat.

În România, 2,7 milioane de hectare din suprafaţa totală de aproximativ 6,5 milioane de hectare de pădure reprezintă păduri certificate, a precizat Vlad.

De exemplu, în Maramureş, au fost certificate 66.000 de hectare şi sunt în curs de certificare alte aproximativ 50.000 de hectare, auditul pentru acordarea certificării fiind pe cale să se încheie în aceste zile. Din suprafaţa certificată şi în curs de certificare, 3.800 de hectare sunt păduri virgine, a căror conservare va fi astfel garantată. Suprafaţa totală de păduri virgine din Maramureş, identificate de WWF, este de aproximativ 4.500 de hectare, însă, în lipsa unei garanţii a conservării lor, anul viitor suprafaţa pădurilor virgine poate fi alta, a arătat Vlad.

Certificarea unei păduri se face la iniţiativa proprietarului şi administratorului de către un evaluator, o entitate juridică, în conformitate cu un standard internaţional, constând din 10 principii, 52 de criterii şi 256 de indicatori, precizează Radu Vlad. În România nu sunt în momentul de faţă evaluatori.

Aici, certificarea a început la debutul anilor 2000, destul de timid, dar în momentul de faţă sunt certificate circa 2,7 milioane de hectare de pădure, din care 2,3 milioane din fondul forestier naţional, administrat de Romsilva, iar restul din păduri private.

Avantajele certificării sunt multiple, explică Vlad. Din punct de vedere economic, înseamnă accesarea unei noi pieţe - a lemnului certificat, creată la nivel internaţional şi aflată în continuă creştere, piaţă pe care se obţine un preţ mai bun şi unde sunt parteneri mai serioşi, arată acesta.

Principalele ţări care solicită lemn certificat sunt cele dezvoltate: SUA, Marea Britanie, Suedia, Olanda, Franţa, Germania, Austria, Australia, Japonia, enumeră el, adăugând că toate statele lumii, în ultimii 20 de ani, au început să fie din ce în ce mai conştiente de importanţa pădurii, a serviciilor de mediu pe care le asigură şi de faptul că tot mai multe păduri se degradează din cauza tăierilor ilegale şi absenţei unui management corect.

Astfel, certificarea a plecat de la ideea că beneficiarul lemnului ar dori să ştie că acesta provine dintr-o pădure bine gospodărită şi nu dintr-o pădure a cărei tăiere a cauzat prejudicii oamenilor sau mediului.

Şi în România, pentru firmele care cumpără lemn contează enorm că acesta este certificat, spune reprezentantul WWF.

În plus, mai arată el, România este şi unul dintre cei mai mari exportatori din Europa, raportat la suprafaţă şi la cantitatea de lemn deţinută, iar lemnul certificat şi produsele din lemn certificat se vând mai bine, mai ales că sunt state cu o legislaţie strictă privind acest aspect.

Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 995/2010 ce impune operatorilor care pun lemn pe piaţă să se asigure că acesta nu provine din tăieri ilegale. Certificarea este menţionată de circa 20 de ori în regulament şi este în mod explicit considerată soluţia pentru a demonstra că lemnul pus pe piaţă nu provine din tăieri ilegale, spune Vlad.

Regulamentul UE privind comercializarea lemnului se regăseşte într-un proiect de hotărâre pus în dezbatere publică de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Nu este menţionată certificarea pădurilor, ci implementarea unui sistem electronic de monitorizare a lemnului recoltat, astfel încât să fie mai uşor de detectat transporturile de lemn rezultat din tăieri ilegale.

Radu Vlad mai spune că pădurile necertificate nu sunt neapărat prost administrate, dar certificarea oferă o garanţie. Odată cu certificatul, valabil cinci ani, vine şi un program de conformare pentru administrator, a cărui respectare este urmărită an de an de către evaluator. Astfel, în funcţie de păstrarea bunei gospodăriri a pădurii, proprietarul îşi va păstra certificatul de la un an la altul.

"Poţi să nu aplici pentru certificare pentru că nu ai o cerere de lemn certificat şi e inutilă cheltuială. Pentru 20.000 de hectare certificatul costă 4.000 - 5.000 de euro pe an. (...) Romsilva îşi face pe o suprafaţă mult mai mare şi va fi o cheltuială mult diminuată", explică Radu Vlad.

Tot el arată că tăierile ilegale nu vor fi total stopate astfel, dar "nimeni în lumea asta nu şi-a propus stoparea lor". "Se vorbeşte de prevenirea în mod eficient, de combaterea tăierilor ilegale, niciodată de stoparea lor. Trebuie ţinute sub control. (...) Nu putem păzi pădurea cu mitraliere. Gândiţi-vă, la 1.500 de hectare ori 260 de metri cubi la hectar ori 20 de euro metru cub, preţul la nivel naţional, discutăm de câte miliarde de euro. Să le dai în gestiune la un om care probabil n-are nici maşină de serviciu...", mai spune reprezentantul WWF România.

Certificarea unei păduri arată că aceasta este bine administrată şi că proprietarul intenţionează să o păstreze astfel, inclusiv să ia măsuri pentru prevenirea tăierilor ilegale, iar lemnul care provine din această pădure are acces pe mai multe pieţe, dar şi un preţ mai bun, arată WWF România.
Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55