Potrivit studiului, gradul de împădurire a teritoriului României este foarte scăzut și în comparație cu alte țări europene care au condiții naturale apropiate de aceasta, cum sunt Slovenia, cu 62% zonă de pădure, Austria, cu 47%, Slovacia, cu 41%.

Academicianul Giurgiu motivează această situație prin gradul scăzut de asigurare a administrării pădurii și fărâmițarea excesivă a fondului forestier.

'Ne confruntăm cu o fărâmițare excesivă a proprietății forestiere, în prezent există aproape 900 de mii de proprietari, ca urmare a reconstituirii neraționale a dreptului de proprietate, iar acest proces continuă și în prezent, România devenind acum una din țările UE cu cele mai multe proprietăți mici de pădure la mia de locuitori, fără să se fi reușit comasarea acestor asociații de proprietari. Există suprafețe de aproximativ 500.000 de hectare de pădure pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice, la care se adaugă retrocedări frauduloase de păduri, cu deosebire în Ardeal, Valea Trotușului, Banat', a arătat academicianul Giurgiu.

Acesta a subliniat că 'există o preocupare foarte redusă pentru împădurirea terenurilor degradate, trei milioane de hectare în prezent, față de realizarea sistemului național al perdelelor forestiere de protecție, amenajarea bazinelor hidrografice torențiale și promovarea tehnologiilor ecologice de exploatare a lemnului'.

Studiul relevă, de asemenea, că România este în prezent una dintre țările UE cu cea mai mare pondere, de 50%, a pădurilor destinate protecției factorilor de mediu, apă, sol, climă și biodiversitate.

După volumul de lemn existent în păduri, peste două miliarde de metri cubi, România se află în categoria primelor patru țări din Uniunea Europeană.