• Webbanner Saci
  • WebbannercubeS2
  • 1
Luni, 08 Aprilie 2013 20:41

RELAŢIA DINTRE DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ ŞI DREPTUL LA MEDIU SĂNĂTOS ÎN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

Scris de
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Un mediu sănătos este un mediu în care se produc în cantitate suficientă ceea ce în jargon tehnic numim servicii ecosistemice cu caracter public, de exemplu apă curată, aer curat, un climat local şi regional favorabil, sau protecţie în faţa inundaţiilor. Preferăm, şi plătim scump, să avem locuinţa lângă o pădure de câmpie sau un lac, deşi nu deţinem pădurea şi lacul, în loc să o avem lângă o zonă industrială. Preferăm, de asemenea, să avem casa de vacanţă într-o zonă montană idilică lângă un râuşor fără inundaţii catastrofale cauzate de faptul că în porţiunea sa din amonte au avut loc puternice defrişări pe versanţi făcute de proprietarii acelor păduri.

 

Problema este următoarea: de ce proprietarii capitalului natural (ai lacului, ai pădurii de câmpie şi ai pădurilor montane) din exemplele de mai sus ar gestiona proprietatea lor într-un mod în care să beneficiem şi noi de serviciile ecosistemice produse de acel capital natural? Ei sunt interesaţi de beneficiile lor, nu de ale noastre. Cum este posibilă în practică asigurarea dreptului la un mediu sănătos? Există două modalităţi de a asigura dreptul la un mediu sănătos: prin stimulente negative şi prin stimulente pozitive. Pot să interzic prin reglementări un anumit mod de management al capitalului natural deţinut în proprietate privată şi să penalizez în diferite forme proprietarul dacă nu face ceea ce i-am impus. Prin această soluţie restrâng dreptul de proprietate privată, pentru că acesta are în structura sa şi dreptul de management al proprietăţii pe care o deţine cineva. Restrângerea dreptului de proprietate este legitimă doar atunci când proprietarul pune în pericol, prin ceea ce face, siguranţa sau viaţa altora (nu pot folosi laptopul la care scriu acum ca să arunc cu el după vecinul de deasupra când lucrează cu bormaşina în toiul nopţii). Restrângerea nu este însă legitimă atunci când prin ce fac diminuez doar nişte servicii care nu ţin de siguranţa persoanelor. De exemplu, dacă eu desec o mlaştină aflată pe tarlaua mea şi se întâmplă că într-un oraş aflat la zece kilometri de mine scade nivelul apei subterane pentru că pânza de apă era alimentată de ploi prin mlaştina pe care o deţin eu, aceasta e mai degrabă problema lor, nu a mea. În acest caz se potrivesc mai degrabă stimulente pozitive, nu negative. Din banii plătiţi de consumatorii din acel oraş pentru apa extrasă din subteran ar trebui să primesc şi eu ceva, dacă vor să las mlaştina aşa cum e şi să nu o transform într-un teren agricol profitabil pentru mine.

Virgil Iordache,  Profesor şi cercetător la Universitatea din Bucureşti

MODUL DE ABORDARE AL RELAŢIEI DINTRE DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ ŞI DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS ÎN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI ACTUALĂ NU NE PERMITE SĂ AVEM UN MEDIU SĂNĂTOS.

Avem dreptul la un mediu sănătos (Constituţia României art. 35).

Ultima modificare Vineri, 01 Mai 2015 23:46

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Ne puteți urmări și pe:

    

Infomediu Europa

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL MAGAZINE S.R.L.
Sat Surani 107
Comuna Surani, Judetul Prahova
Telefon: +40 720 88 28 55