Conform circularei transmise în teritoriu, persoanele fizice şi juridice trebuie înştiinţate că, potrivit legislaţiei privind protecţia mediului, este interzisă arderea miriştilor, a stufului, a tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţilor competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. În cazuri de carantină fitosanitară sau pentru prevenirea răspândirii unor boli sau dăunători specifici, în scopul realizării igienizării terenurilor prin ardere, cetăţenii au obligaţia de a solicita şi obţine de la autorităţile competente următoarele documente:

- Accept de la Agenţia pentru Protecţia Mediului

- Permis de lucru cu focul de la primărie - obţinerea permisului de lucru cu focul se face după ce proprietarul terenului a primit acceptul de la Agenţia pentru Protecţia Mediului.

Controale privind incendiile din ţară

În perioada 01.06.2012-30.07.2012, potrivit rapoartelor comisariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu, la nivel naţional s-au înregistrat un număr de 125 de incendii, pe o suprafaţă totală de 1.574 ha.

Intervenţii în vederea stingerii incendiilor din zonele montane

În perioada 21-25.07.2012, reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, împreună cu reprezentanţii Parcului Natural Bucegi, reprezentanţii ISU, ai Jandarmeriei şi ai Direcţiei Silvice Prahova s-au deplasat în zona din Masivul Bucegi, respectiv Muchia Zâmbru, în vederea eradicării incendiului care a izbucnit pe un domeniu privat de pe raza Parcului Natural Bucegi, fond forestier naţional.

Controale privind exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos şi recoltarea fructelor de pădure

În perioada 9-20.07.2012, Garda Naţională de Mediu a realizat o serie de controale tematice privind exploatarea şi prelucrarea materialului lemnos şi recoltarea fructelor de pădure din flora spontană.

WWF România a lansat în Piața Unirii din Cluj-Napoca, „România sălbatică”, expoziția de fotografie în aer liber dedicată celor mai sălbatice și spectaculoase locuri din cele 13 parcuri naționale ale României și din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Inițiat de către fotograful Dan Dinu, proiectul reunește 50 de fotografii, expuse pe panouri de mari dimensiuni, prezentând locuri mai puţin cunoscute, dar impresionante, pe care acesta le-a străbătut.

Strict etimologic vorbind, noţiunea de durabil trimite la durată, la un interval de timp îndelungat. Ori, se pare că artizanii conceptului n-au avut în vedere în primul rând dimensiunea temporală, întinderea în timp a procesului. Despre creştere economică s-a vorbit de cca. două secole şi, din punctul acesta de vedere, ea este de mult durabilă. Ceea ce pare a fi punctul forte în sprijinul definiţiei dezvoltării durabile ţinteşte spre anatomia internă a fenomenului. Se vrea, pe scurt, a se asigura o ascendenţă a calităţii în defavoarea creşterii cantităţii bunurilor produse şi consumate. Mai mult, creşterea economică, ale cărei origini se duc spre secolele XVII-XVIII, a perpetuat o criză a relaţiilor omului cu mediul şi a relaţiilor omului cu valorile sociale şi morale care au definit întotdeauna progresul general. De aceea, şi odată în plus, procesul trebuie convertit spre o dezvoltare umană durabilă, orientată prioritar spre calitatea vieţii şi a mediului. Acestor dimensiuni aferente fenomenului dezvoltării trebuie să li se asigure în timp o adevărată durabilitate. Conotaţia termenului ca şi anatomia internă a fenomenului dezvoltării durabile este influenţată şi de „specialitatea” celor care-şi consumă energia şi talentul pe această temă. Astfel, pentru biologi şi ecologişti, importante sunt resursele şi mediul natural. Economiştii, în schimb, îşi axează cercetarea pe costuri şi preţuri; suntem de acord că nu poate fi acceptată o dezvoltare cu costuri de mediu foarte ridicate, dar, în acelaşi timp, uzând de logica pieţei, aceştia rezolvă problema cu o piruetă. Nutresc convingerea că de îndată ce o resursă costă prea scump din cauza internalizării costurilor de mediu, semnalul pieţei, prin intermediul preţului, va fi acela ca respectiva resursă să fie înlocuită. Din unghiul lor de vedere, demografii, sensibilizaţi de sporirea accentuată a populaţiei în ultimii 50 de ani, acceptă că este de neimaginat dezvoltarea viitoare fără încălcarea regulilor care definesc şi stabilesc stocul mondial de resurse. Futurologii, optimişti, pleacă de la premisa că o bună parte din ceea ce astăzi înseamnă universul planetar este o necunoscută; că ştiinţa şi progresele cunoaşterii ne vor ajuta să accedem spre resurse noi şi spre noi metode de exploatare a lor. Sociologii  şi  moraliştii sunt preocupaţi de clivajele mari la care conduce repartiţia veniturilor.

Două studii publicate simultan vin să întărească faptul că poluarea aerului are efecte negative asupra sănătăţii. Primul studiu pune în evidenţă legătura dintre poluare şi riscul de atacuri cerebrale, iar cel de-al doilea relevă influenţa aerului poluat asupra îmbătrânirii cerebrale la femei.

Se aşteaptă scăderea progresivă a valorii SWAP, ca urmare a surplusului de certificate ERU şi a duratei de valabilitate relativ redusă (certificatele din proiecte JI sunt valabile până în 2013), astfel încât traderii vând certificate CER şi achiziţionează certificate ERU.

Lupta împotriva efectului de seră din interiorul unei maşini este primordială, dar ea are uneori consecinţe nefaste. Noul aparat frigoric pe care îl găseşti în sistemele de aer condiţionat se dovedeşte a fi extrem de toxic. Concret, este vorba de o adevărată bombă venită din Germania. Cercetătorii au reuşit să demonstreze caracterul mai mult decât periculos al HFO-1234yf (păcura). În spatele acestui nume complicat, tetrafluoropopen, se ascunde, de fapt, agentul de răcire ce vine să înlocuiască R134e, care echipează actualul sistem de climatizare al maşinilor, potrivit Infos Automobile.

Avantajele recifelor artificiale pentru pescuit au fost descoperite încă din secolul 19, când epavele diferitelor nave erau locurile preferate de pescari, pentru că atrăgeau foarte mulţi peşti. În prezent sunt create recife artificiale prin scufundare intenţionată, cu scopul creării unei zone ce funcţionează exact ca un recif natural, asigurând habitat, adăpost, surse de hrană, locuri de împerechere şi înmulţire pentru sute de specii de peşti şi alte vieţuitoare acvatice.  De multe ori recifele artificiale conţin materiale care imită condiţiile naturale ale unui recif. Astfel, betonul şi calcarele atrag diferite specii acvatice, crescând biodiversitatea zonei.

Un studiu publicat în Nature Geoscience arată că poluarea aerului influenţează fenomene majore ca seceta şi furtunile puternice. Nivelul crescut de poluare din atmosferă reduce precipitaţiile, aducând secete tocmai în zone mai aride şi înrăutăţeşte furtunile în sezonul ploios sau în regiuni cunoscute pentru cantităţile mari de ploaie. Totul porneşte de la cum poluarea din aer afectează norii (formarea şi evoluţia acestora). Astfel, se pot observa cele două efecte diferite, dar cu aceeaşi cauză: contribuţia la înrăutăţirea furtunilor şi creşterea cantităţii de precipitaţii în zone sau sezoane ploioase şi, respectiv, la reducerea precipitaţiilor şi prelungirea secetelor în zone predispuse la aşa ceva.

Transporturile

Transporturile sunt, după cum bine ştiţi, o altă importantă sursă de poluare. Astfel, în S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar în unele localităţi ajung chiar şi până la 90%. Autovehiculele care funcţionează cu motor cu combustie sunt un factor poluant care este luat din ce în ce mai mult în seamă. Oraşele mari sau aglomeraţiile urbane dense sunt afectate în mare măsură de transporturile cu eliberare de noxe.

Erupţiile vulcanice

Erupţiile vulcanice generează produşi gazoşi, lichizi şi solizi care schimbă local nu numai micro şi mezorelieful zonei în care se manifestă, dar exercită influenţe negative şi asupra purităţii atmosferice. Cenuşa vulcanică, împreună cu vaporii de apă, praful vulcanic şi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosferă, unde formează nori groşi care pot pluti până la mari distanţe de locul de emitere.

Este pentru prima oară când un complet federal din America dă o hotărâre (valabilă la nivelul tuturor statelor federaţiei) prin care oamenii sunt protejaţi de expunerea la emisiile de dioxid de azot (NO2) - un poluant implicat în atacurile de astm şi alte probleme respiratorii.