Comisia Europeană doreşte să dezvolte acţiuni specifice şi să ia măsuri concrete pentru ca dezvoltarea durabilă să devină o realitate, atât în cadrul UE, cât şi la nivel mondial. Astfel, organizează o consultare publică în vederea adunării de puncte de vedere şi idei despre economia ecologică şi favorabilă incluziunii, stabilirea unor domenii de acţiune prioritare, obiective de dezvoltare durabilă şi finanţarea dezvoltării sustenabile etc.

Mai mult, în ultimii ani, creşterea calotei de gheaţă iarna pare să se accelereze - iar în ultima lună a atins un record conform măsurătorilor făcute prin satelit. Este important de reţinut că nu există totuşi un efect de durată. Antarctica este înconjurată de ocean deschis – deci aproape toată expansiunea calotei glaciare din timpul iernii se topeşte vara - şi abia atunci gheaţa „permanentă” (cea de pe uscat – care influenţează de fapt nivelul oceanului) ajunge să fie expusă proceselor de topire şi fărâmiţare.

Primul Forum Anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, care a avut loc la Regensburg, în Bavaria, a celebrat rezultatele primului an de la lansarea acestei strategii. La forumul ale cărui gazde au fost landul Bavaria şi comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, a participat şi cancelarul german Angela Merkel, care a susţinut discursul principal. Strategia Dunării vine cu soluţii comune la provocări cu care se confruntă 14 ţări şi care ţin de domenii variate, precum transport, securitate, turism, mediu, energie, ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică.

Raportul „Apele Europene - evaluarea stării şi a presiunilor”, publicat recent de Agenţia Europeană de Mediu (EEA), ia în considerare statutul a 104.000 de râuri, 19.000 de lacuri şi 4.000 de corpuri de apă de tranziţie şi de coastă, raportate de statele membre conform DCA şi a planurilor de gestionare a bazinelor râurilor (RBMPs). Autorii concluzionează că majoritatea corpurilor de apă sunt, în general, în îmbunătăţire, dar nu suficient de rapid încât să îndeplinească obiectivele stabilite de DCA; de fapt, se estimează că doar 52% dintre corpurile de apă vor atinge o stare ecologică bună până în 2015, în conformitate cu planurile proprii ale statelor membre.

De asemenea, UE a solicitat preşedinţiei, deţinută în prezent de Qatar, să organizeze discuţii la nivel de miniştri pentru a se conveni cu privire la adoptarea unor măsuri concrete care să ducă la o reducere suplimentară a emisiilor globale până în 2020.

Astfel de ameninţări la adresa sănătăţii şi a mediului nu sunt neobişnuite în China. Apa din mai mult de jumătate dintre râurile şi lacurile ţării este improprie pentru consumul uman sau de contact. China a câştigat, de asemenea, o reputaţie pentru contaminarea alimentelor şi a produselor farmaceutice (ca să nu mai vorbim de vopseua cu plumb din jucării şi pasta de dinţi otrăvitoare). De exemplu, în anul 2008, melamina chimică industrială  a fost adăugată  în  produsele lactate, cu scopul de a falsifica valorile proteinei din lapte, provocând moartea a şase copii şi îmbolnăvirea altor 300.000 de oameni. În mod similar, Mengniu, cea mai mare companie de lactate din China, a anunţat în decembrie anul trecut că a distrus produsele periculoase de la o fabrică din provincia Sichuan, după ce inspectori guvernamentali pentru siguranţă au descoperit aflatoxina cancerigenă într-un lot din laptele său (compania a negat că  laptele contaminat a ajuns la consumatori). În 2007, a fost adăugată  în mod deliberat melamină ca şi ingredient în produsele alimentare pentru animalele de companie pentru a spori în mod artificial nivelul de proteine, cauzând insuficienţă renală la sute de câini şi pisici din America de Nord, Europa şi Africa. Mai târziu în acelaşi an, dietilen-glicolul a fost etichetat în mod greşit ca glicerină non-toxică, apoi amestecat în medicamente, omorând cel puţin 100 de persoane în Panama, printre care mulţi copii.

Investiţiile guvernamentale pentru a susţine majoritatea acestor sateliţi sunt mai mari decât oricând (în ciuda unui mediu economic nesigur), în scopul de a sprijini obiectivele globale, cum ar fi monitorizarea schimbărilor climatice şi a mediului, sau, în cazul programelor EO emergente, pentru a sprijini dezvoltarea industriei locale şi a satisface cererea locală de date. Veniturile generate prin fabricarea sateliţilor EO (non-meteorologici) vor totaliza 24.3 miliarde de dolari în perioada 2012 - 2021, reprezentând o creştere de 34% faţă de deceniul anterior.

Aplicaţia adaptată noilor tehnologii, utilizate până şi de elevii de şcoală primară, ia forma unui basm cu doi copii care descoperă circuitul apei în natură. O broscuţă inteligentă le arată urmările devastatoare ale poluării apei şi îi învaţă cum să evite asemenea dezastre naturale. Elementele interactive sunt completate de secţiuni educative despre epurarea apei.

Jean-Yves Cousteau spunea „Uităm că cercul apei şi al vieţii este acelaşi”. Continuăm cu a distruge şi a nu păstra, a folosi mai mult decât ceea ce avem ca resursă, problemele vor veni, iar în foarte multe părţi ale Globului sunt deja extrem de vizibile. Anul acesta şi ţara noastră a fost afectată de acest fenomen extrem. Agenţia Europeană de Mediu, alături de celelalte Organizaţii Internaţionale, a avut în mod special ca preocupare această temă, privită din punctul de vedere al apei ca resursă, biodiversitate, dar şi pentru: Managementul Bazinelor Fluviale, Riscul la Inundaţii, Lipsa apei   şi Seceta, Apă de Băut, Apă de Îmbăiat, Poluarea Apelor. Astfel, a rezultat o serie de rapoarte, în decursul anului 2012, dar şi contribuţii punctuale la Raportul pentru Apă, lansat în Cipru.

Menţionăm în acest sens câteva titluri de rapoarte:

*„Europa trebuie să utilizeze apa mai eficient” (2012-03-13): „Europa trebuie să-şi redubleze eforturile de utilizare mai eficientă a apei pentru a evita subminarea economiei sale, se afirmă în noul raport al Agenţiei Europene a Mediului (AEM). Utilizarea ineficientă a apei are consecinţe semnificative asupra resurselor de care au nevoie ecosistemele şi oamenii, elemente esenţiale ale productivităţii şi securităţii europene”.

În Europa există numeroase exemple de soluţii climatice inteligente şi inovatoare care reduc poluarea cu CO2 şi îmbunătăţesc, totodată, calitatea vieţii oamenilor. De exemplu, în gara centrală din Stockholm se converteşte căldura corporală a navetiştilor în energie termică pentru o clădire de birouri din apropiere, reducându-se atât emisiile, cât şi factura la energie cu 20-25%. În Danemarca,  datorită energiei solare, şcoala Gedved din Horsens economiseşte 30 000 EUR pe an la factura de energie. Banii economisiţi se cheltuiesc pentru îmbunătăţirea educaţiei. Astfel de soluţii fără perdanţi, ce îmbină economiile băneşti, economia de timp şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, stau la baza campaniei de comunicare lansate de comisarul Hedegaard la sediul primăriei Londrei. „Avem de ales între a ACŢIONA pornind de la cunoştinţele pe care le deţinem despre schimbările climatice şi a sta deoparte asistând la înrăutăţirea situaţiei. Ambele opţiuni costă. De ce să nu creăm lumea pe care o vrem, cu clima care ne place – până nu este prea târziu? Prin intermediul acestei campanii urmărim să focalizăm dezbaterea asupra soluţiilor potenţiale şi să aflăm ce anume ne împiedică să le aplicăm”, a afirmat Connie Hedegaard.