Voluntariatul de mediu şi rădăcinile acestuia

Maria Constantin

De-a lungul timpului, voluntariatul în domeniul protecţiei mediului a atras atenţia. Multe ONG-uri au avut iniţiative care s-au făcut cunoscute la nivel internaţional. Mai mult, cunoscute vedete internaţionale s-au implicat şi se implică în diferite astfel de activităţi. Astăzi şi România se poate mândri cu astfel de acţiuni în care sunt implicaţi foarte mulţi iubitori ai mediului, printre care şi persoane publice ce pot fi date ca exemplu.

Voluntarii de astăzi îşi au rădăcinile în programele de supraveghere a mediului în care cetăţenii au devenit avocaţi ai propriilor lor ecosisteme. Ideea ca cetăţenii să se unească pentru protecţia mediului poate fi urmărită, cu secole în urmă, în tradiţia engleză de a angaja un paznic la râu, care era însărcinat, de către englezi, să vegheze şi să păzească bunăstarea apei, potrivit datelor Journal of the North American Benthological Society. În Statele Unite, cel mai vechi exemplu de voluntariat în monitorizarea mediului a fost probabil utilizarea de observatori de către Serviciul Naţional de Meteorologie pentru înregistrarea precipitaţiilor la sfârşitul secolului al XIX-lea. Mai târziu, în 1922, un grup de pescari a format Liga Americii Izaak Walton. Primul efort, şi succes totodată, a fost desemnarea Refugiului Peştilor Sălbatici din Mississippi din 1924. Doi ani mai târziu, Liga a avut prima realizare, un studiu în care se indicau problemele de calitate a apei şi de poluare în Statele Unite care a avut un impact pozitiv. La scară naţională, eforturile de monitorizare ale Ligii îşi au originea într-o iniţiativă de voluntariat începută de Malcom King, un membru al boardului. El a vrut să promoveze ideea de predare voluntarilor, în propriile lor comunităţi. Viziunea lui King a devenit realitate şi, în 1969, a fost fondat programul „Salvaţi Izvoarele Noastre”. Scopul a fost ca cetăţenii să adopte bazinele hidrografice din Maryland şi să fie responsabili pentru protejarea şi restaurarea căilor navigabile.

Astăzi, la nivel internaţional, foarte multe ONG-uri derulează campanii în această sferă a protecţiei mediului. „Voluntariatul de mediu este, de multă vreme, o activitate importantă, în special pentru studenţi sau absolvenţi care îşi caută un loc de muncă, lucru care se întâmplă şi în România”, susţine Anamaria Hâncu, oficialul campaniei "Let's Do It, Romania!". Din punctul ei de vedere, voluntariatul de mediu a făcut paşi importanţi înainte. „Altfel spus, pe cât de „la modă” era acum 3 ani să mergi să strângi gunoaie sau să plantezi copaci, pe atât de important a ajuns acum să fii acolo, să le povesteşti şi altora că e bine să fii responsabil, să le prezinţi rezultate clare ale unor proiecte care au reuşit şi care s-au întâmplat în România”, a afirmat oficialul campaniei.

Voluntariatul în domeniul mediului se desfăşoară pe  întreg globul. În China, spre exemplu, în 2007 a existat o campanie de voluntariat organizată de Voluntarii Naţiunilor Unite (VNU) şi partenerii săi, denumită „Zâmbeşte Beijing, Olimpiada verde”. Prin aceasta au fost promovate acţiuni de voluntariat cu privire la economi-sirea consumului de energie pentru reducerea poluării. În faţa unui mare panou şi a unui stand de informaţii, 40 de voluntari au înmânat 1.000 de broşuri pentru publicul larg, introducând conceptul de protecţie a mediului şi oferind sfaturi cu privire la economisirea energiei. Participanţii au putut să vadă cât de mulţi copaci ar fi necesari pentru a compensa, de exemplu, 1.000 de kilometri de călătorie cu autoturismul.

Nici în Europa lucrurile nu stau pe loc. Un proiect de amploare a fost lansat în Marea Britanie de organizaţia ”Keep Britain Tidy” în 2009, respectiv campania ”Big Tidy Up”. Prin ea se încearcă obţinerea de locuri mai curate şi mai ecologice pentru toată lumea. Această acţiune a fost un succes şi mii de grupuri au colectat tone de gunoi pe  străzile din Anglia. Scopul campaniei este de a colecta 500.000 de saci de gunoaie. Până în acest moment au fost colectaţi 100.893 de saci.

O campanie asemănătoare se derulează şi în Statele Unite ale Americii. ”Keep America Beautiful's Great American Cleanup” are loc anual, în toate cele 50 de state ale Americii, de la 1 martie până pe 31 mai. Campania implică aproxi-mativ 3,9 milioane de voluntari şi participanţi. Voluntarii au făcut mai mult de 5,7 milioane ore, în 2010, curăţând, înfrumuseţând şi îmbunătăţind mai mult de 33.700 comunităţi pe parcursul a mai mult de 30.000 de evenimente, în toate cele 50 de state. Activităţile includ înfrumuseţarea parcurilor şi zonelor de recreere, curăţarea malurilor şi căilor navigabile, ridicarea gunoiului, plantarea de arbori şi flori, precum şi desfăşurarea de programe educaţionale. Acest eveniment este susţinut de foarte multe companii. De asemenea, tot în America, dar în Arkansas, în fiecare toamnă, de 40 de ani, mii de oameni elimină tone de gunoi de pe drumurile statului, ţărmuri, parcuri şi zone publice în timpul „Marii Curăţenii Arkansas”. Comunităţile mari şi mici îşi arată angajamentul lor în campanie recrutând voluntari de toate vârstele. În fiecare an, campania se bucură de 17.000 de voluntari. Prin eforturile lor au preluat 3.400 mile de drumuri, 121 de parcuri şi zone publice, 534 mile de ţărm, iar 26 de depozite ilegale sunt închise.

Ziua Internaţională a Voluntariatului, un program de impact

La nivel internaţional un impact important l-a avut Ziua Internaţională a Voluntariatului de la sfârşitul anului 2009, program lansat de Voluntarii Naţiunilor Unite. Aceştia au luat măsuri în multe domenii, inclusiv în educaţie de mediu în Egipt, agricultură în Brazilia, energie în China, deşeuri şi poluare în Germania, apă şi canalizare în Australia şi biodiversitate în Canada. În Turcia, o femeie s-a oferit voluntar, pentru 100 de ore, pentru a construi clădiri mai eficiente energetic, în timp ce un om în Liberia a petrecut 50 ore pentru instalarea unor pompe de apă şi pentru atragerea tinerilor voluntari în proiecte de mediu.

Cele mai active campanii de mediu din România

Şi în România se organizează campanii care se bucură de succes. „România prinde rădăcini”, iniţiată de Mihai Tatulici şi derulată de Realitatea Tv, în parteneriat cu RNP Romsilva, MaiMultVerde şi susţinută de Petrom, a plantat peste 345.000 de puieţi, în trei ani de „viaţă”. Campania a demarat în urma inundaţiilor ce au afectat Moldova în vara anului 2008 şi este primul proiect social care tratează atât cauzele cât şi efectele unui dezastru ecologic. Scopul iniţial al campaniei a fost reîmpădurirea zonelor afectate de viiturile şi inundaţiile din iulie 2008. Campania şi-a propus ajutorarea comunităţilor româneşti afectate de inundaţie, prevenirea şi reducerea riscului inundaţiilor în anii următori şi repopularea domeniului silvic prin plantarea de puieţi. „România prinde rădăcini” se desfăşoară pe o perioadă de cinci ani şi se bazează pe efortul voluntar a mii de români.

Tot de o mare notorietate se bucură şi ”Let`s Do It, Romania!”, o campanie de adunare a deşeurilor pornită în 2009, având la bază un concept dezvoltat în Estonia. În urma iniţiativei acestei ţări, din 2008, s-a dezvoltat comunitatea ”Let's do it, World!” din care şi noi facem parte. „Din fericire, România este una dintre ţările în care s-a făcut curăţenie pe întreg teritoriul ţării, în afara oraşelor. Şi suntem şi cea mai mare ţară care a făcut acest proiect pe întreg teritoriul. Din păcăte, nu stăm bine la capitolul procent din populaţie care participă. Ca număr de voluntari, România stă bine în acest moment cu 300.000 de voluntari, e cel mai mare număr, însă ca pondere din populaţie suntem mult în urma Sloveniei”, a spus Anamaria Hâncu, "Let's Do It, Romania!". Referitor la cifre, aceasta a afirmat că în Ziua de Curăţenie Naţională, cei 300.000 de voluntari au strâns în jur de 700.000 de saci de deşeuri. „Anul trecut am avut 200.000 de voluntari şi 550.000 de saci de deşeuri colectaţi. Ne bucurăm să avem un număr mare de elevi prezenţi la activităţile noastre, care duc mesajul nostru mai departe şi care poate vor creşte într-un spirit civic şi eco mai ridicat decât părinţii sau fraţii lor”, a mai spus oficialul campaniei. Amintind de derularea "Let's Do It, World" a menţionat că în Slovenia au fost 275.000 de voluntari dintr-o populaţie de aproximativ 2 milioane de locuitori. „Însă în fiecare ţară din comunitatea Let's Do It, World, mai mare sau mai mică, au ieşit oameni la curăţenie, s-au implicat în organizare, deoarece ca şi în România, în multe alte ţări, coordonatorii proiectului sunt voluntari. Voluntariatul creşte tot mai mult şi perspectivele sunt optimiste”, a afirmat Anamaria Hâncu. Privind perspectivele campaniei, aceasta a afirmat că au multe proiecte în plan pentru 2012 şi în anii care vor veni speră să aibă susţinere din partea întregii ţări.

„Aveţi şansa ca în scurtă vreme să vedeţi rezultate la care doar speraţi sau care nu credeaţi că se pot întâmpla în România: o ţară mai curată, cu mai mulţi copaci plantaţi, cu păduri salvate de la defrişări, cum e campania WWF România. Astfel, dobândiţi informaţii din sfera ecologiei despre comportament responsabil, colectare selectivă, reciclare, puteţi implementa proiecte frumoase, puteţi deveni organizatori ai unor astfel de proiecte”, a încheiat Anamaria Hâncu.

Celebrităţile internaţionale şi protecţia mediului

Tot mai multe celebrităţi internaţionale se asociază cu anumite campanii de protejare a mediului înconjurător, implicându-se direct sau arătând modul lor de trai ecologist. De exemplu, Dave Matthews Band compensează emisiile  de CO2 produse de către tirurile ei finanţând proiecte, cum ar fi plantări de copaci şi construcţii de turbine eoliene.

Cate Blanchett a instalat panouri solare la Teatrul din Sydney, iar Richard Branson, preşedintele Virgin Group, un sceptic privind încălzirea globală, în septembrie 2006 s-a angajat să cheltuiască toate profiturile companiei sale aeriene şi a întreprinderilor feroviare (estimate la 3 miliarde dolari de peste 10 de ani) în investiţii privind cercetarea proiectelor de biocombustibil şi abordarea problemelor privind emisiile.

Pe de altă parte, Leonardo DiCaprio a creat Fundaţia Leonardo DiCaprio, în 1998, pentru a promova problemele de mediu. El conduce o maşină hibrid, în prezent, şi a produs un documentar de lung metraj cu privire la încălzirea globală numit ”11th Hour”.

Alanis Morissette s-a implicat în campaniile împotriva forajului de petrol din Alaska şi are panouri solare pe casă. Sting a fondat în 1989 Fundaţia Rainforest pentru a proteja pădurile tropicale şi popoarele indigene. Gwyneth Paltrow şi Cameron Diaz sunt cunoscute prin „Actul Verde”, unindu-se pentru a conserva energia şi pentru a reduce dependenţa de petrol. Trupa Barenaked Ladies merge în turnee cu autobuze şi camioane alimentate pe combustibil biodiesel.

Persoane publice româneşti care s-au implicat sau se implică în domeniu

Şi în România există personalităţi care se implică în sfera protecţiei mediului, multe dintre acestea afişându-se în campanii de mare amploare precum "Let's Do It, Romania!" sau „România prinde rădăcini”.

Zoli Toth, componentul formaţiei Sistem, s-a implicat şi se implică de mai multă vreme în cauze verzi, prima a fost susţinerea interzicerii cianurii în minerit în România alături de Coaliţia România fără Cianuri, în 2007, din care făcea  parte şi Greenpeace România. A continuat să susţină cauza protecţiei mediului alături de WWF DCP România în calitate de Ambasador Earth Hour. În 2011, a fost desemnat Ambasador "Let's Do It, Romania!", iar în prezent realizează şi moderează emisiunea „EcoFrecvenţa” - Minutul tău eco în fiecare zi, la postul de radio Naţional FM.

Adrian Despot, solistul trupei de rock Viţa de Vie, s-a ală-turat, recent, "Let's Do It, Romania!" şi nu a fost singurul, un alt susţinător al acestei campanii fiind Cabral Ibacka, prezentator și actor român de televiziune, care se implică    în acţiuni de mediu. Blogul său a devenit un loc tot mai frecvent folosit pentru susţinerea iniţiativelor eco. „Îmi place comunicarea. Mult”, declară Cabral Ibacka şi o practică  atunci când îi îndeamnă pe vizitatorii blogului său să participe, să le pese, să se implice.

Cu entuziasm se alătură iniţiativelor organizaţiilor impli-cate în protecţia mediului prezentatoarea TV, Gianina Corondan. Aşa se face că a ajuns în Deltă să facă curăţenie, a plantat copaci şi a încercat să îi determine pe parlamentari  să nu lase cianurile să pătrundă în Roşia Montană.

Printre alte nume se numără şi atleta Gabriela Szabo care susţine Legea Picnicului şi Marius Vintilă, prezentatorul postului Radio Guerrila, care împarte o maşină cu soţia sa, din considerente eco, şi participă la campanii ecologice. Din aceleaşi considerente eco au decis să folosească cât mai mult bicicleta, prezentatoarea postului de televiziune Pro Tv, Amalia Enache, Gianina Corondan şi Marius Vintilă.