Pădurea - plămânul verde al Pământului

Scris de Catalina Dragu

Pădurile acoperă aproximativ 31 % din suprafaţa Pământului fiind o parte integrantă a dezvoltării durabile la nivel mondial. Mai mult de 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru mijloacele de subzistenţă, iar 300 de milioane de oameni trăiesc în aceste ecosisteme. Unul dintre cele mai importante „depozite” de diversitate biologică de pe uscat, pădurile găzduiesc mai mult de două treimi din speciile terestre cunoscute, precum şi cele mai multe specii ameninţate de pe planetă. Din suprafaţa totală a pădurilor, Europa şi America de Sud deţin aproximativ 25% în timp ce numai 5% se găsesc în Oceania.

Absorbind 2,4 miliarde de tone de carbon într-un singur an, pădurile au rolul de a încetini procesul de încălzire globală. Din păcate pădurile fac obiectul uneia dintre alegerile majore pe care trebuie să le facă oamenii, şi anume dacă se poate găsi un echilibru între dorinţa de a exploata resursele şi terenul pădurilor şi rolurile importante pe care acestea le joacă în sistemul planetar de menţinere a vieţii.

Totuşi aceste resurse sunt jefuite de civilizaţii care trăiesc dincolo de graniţele pădurilor, cererea de lemn crescând exponenţial în ultimii 100 de ani.

Aerul pe care-l respirăm, hrana oamenilor, dar mai ales a animalelor, medicamentele de care avem nevoie pentru a supravieţui, diversitatea vieţii pe Pământ, clima care ne influenţează prezentul şi viitorul, reducerea frecvenţei şi a amplorii inundaţiilor - toate acestea, şi nu numai, depind în mare măsură de păduri.

Doar 12% dintre pădurile Pământului îşi păstrează intact învelişul de ecosisteme forestiere. Acestea sunt reprezentate de pădurile tropicale, de mangrove, de coastă şi mlaştini. Mai mult de 75% din aceste păduri intacte se află în trei ţări: în Rusia şi în Canada, pădurile boreale, şi în Brazilia, pădurea Amazon. Canada are aproximativ 4,020,000 km pătraţi de teren forestier, mai mult de 90% din aceste terenurile fiind proprietate publică. Rusia s-a confruntat cu o serie de incendii în ultimii ani care au pus în alertă nu doar autorităţile locale, dar şi toate statele vecine. Examinarea problemelor şi schimbul de experienţă privind tragedia forestieră din Rusia sunt marcate prin proiectul „Megaforest”, la care participă zece ţări, care deţin 75% din rezervele mondiale de pădure (SUA, Canada, Rusia, Brazilia, China, Australia, India, Indonezia, Congo  şi Camerun).

2011 - Anul Internaţional al Pădurilor

Adunarea Generală a ONU a declarat 2011 Anul Internaţional al Pădurilor, strîns legat de 2010, Anul Internaţional al Biodiversităţii. Principalele obiective din acest an vor viza modalităţile în care poate fi îmbunătăţită starea de sănătate a zonelor împădurite. Anul pădurilor a debutat oficial la 24 ianuarie, cu un forum pe această temă organizat de ONU, la New York.

Protecţia pădurilor ar putea ajuta umanitatea să-şi realizeze câteva dintre cele mai ambiţioase planuri: reducerea sărăciei, stoparea încălzirii climatice şi dezvoltarea durabilă, se arată într-un document al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN), o reţea globală de mediu susţinută de grupuri guvernamentale şi private. Pe lângă creşterea conştientizării asupra rolului deosebit de important al pădurilor, acest eveniment îşi propune şi niste obiective concrete. Astfel pentru a sărbători acest eveniment, ţări precum Etiopia, Georgia, Jamaica, Liban, Polonia şi Coreea şi-au propus să facă campanii masive de împăduriri.

Anul 2011 trebuie să fie anul în care întreaga lume să admită importanţa sănătăţii pădurilor pentru viaţa oamenilor şi pentru biodiversitate, anul în care sloganul destul de des întâlnit, şi anume „Păduri pentru oameni” să se schimbe  în „Oameni pentru păduri”.

Pentru ţara noastră, Anul Internaţional al Pădurilor este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a factorilor politici şi a populaţiei cu privire la rolul vital pe care îl au pădurile atât în dezvoltarea economică, cât şi în păstrarea unui mediu de viată sănătoasă.

Rolul pădurilor în schimbările climatice

Ca depozite globale importante de carbon, pădurile joacă un rol fundamental în influenţarea climei Pământului. Plantele şi solurile din păduri conduc ciclul global al carbonului prin reţinerea dioxidului de carbon în fotosinteză.

Parcul forestier mondial absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon provocate de combustibilii fosili. Cu toate acestea, în multe părţi ale lumii, pădurile sunt defrişate rapid în scopuri agricole sau pentru păşuni, utilizate şi exploatate în mod abuziv şi degradate de incendiile produse uneori chiar de oameni. Despăduririle sunt responsabile pentru emisia în atmosferă a 2,9 miliarde de tone de CO2 pe an, mai exact pentru 26% din totalul emisiilor. La rândul lor, emisiile de combustibili fosili ajung, în medie, la opt miliarde de tone pe an.

Potrivit Grupului Interguvernamental de Experţi ai ONU privind Evoluţia Climei (GIEC), despădurirea reprezintă 17% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, depăşind chiar şi sectorul transporturilor.

Despăduririle - infracţiuni grave asupra umanităţii

În perioada 2000-2010, despădurirea a dus la pierderea brută a 13 milioane de hectare de pădure pe an, a avertizat Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). La o astfel de rată de despăduriri, pădurile tropicale ar putea să dispară complet în mai puţin de 100 de ani. Conversia terenurilor agricole, tăierile nesustenabile de lemn, lipsa sau proasta gestionare a terenurilor, precum şi construirea aşezărilor umane în apropierea pădurilor sunt cele mai frecvente motive pentru care zonele împădurite au de suferit.

Despăduririle sunt responsabile pentru 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Începând din 2000, 66 de ţări din întreaga lume au implementat noi legi pentru oprirea despăduririlor.

Potrivit Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (IUCN) şi Parteneriatul global privind Reabilitarea Peisajului Forestier, în întreaga lume se află mai mult de un miliard de hectare de teren forestier pierdut şi degradat care ar putea fi restaurat.

Expansiunea agricolă și nevoile industriale, creșterea populației, sărăcia, indisponibilitatea terenului liber și cererea de consum sunt principalele motive ale despăduririlor. La nivel mondial, 80% din pădurile originale care au acoperit pământul au fost defrișate, distruse sau sunt într-o continuă degradare și nu mai pot furniza ecosisteme intacte, critice pentru supraviețuirea pe termen lung a speciilor.

În ultimii 20 de ani ne-am pierdut 6 milioane de hectare de păduri primare, prin exploatarea forestieră, comerţul ilegal carbune, pasteurizare şi urbanizarea. Pentru multe dintre speciile de specialitate pierderea habitatului lor este împingându-le la un pas de dispariţie, altele au fost deja pierdute pentru totdeauna.

Politicile care se ocupă cu metode de reducere a emisiilor cauzate de defrişări şi de degradarea pădurilor (REDD) au fost abordate ca fiind una dintre soluţiile majore pentru a face faţă schimbărilor climatice. Ideea centrală a REDD este utilizarea fondurilor de la ţările dezvoltate pentru a finanţa proiectele care implică reducerea defrişărilor şi a degradării pădurilor în ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru poate fi atins prin mecanisme financiare complexe.

România - binecuvântată cu păduri

Doar 26,76% din suprafaţa României este acoperită cu păduri, media europeană fiind de 29.3%. Conform datelor Ministerului Mediului, anual se reduc aproximativ 127.601 hectare prin tăieri rase şi răriri ilegale. S-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor pe care se fac lucrări de îngrijire cu deosebire în pădurile private, dar a crescut suprafaţa pădurilor pe care se fac lucrări de regenerare nereuşite.

România are cel mai valoros patrimoniu natural din Europa, şi anume singurul peisaj forestier intact din zona temperată a Europei: Munţii Retezat-Godeanu-Ţarcu. Parcul National Retezat se întinde pe o suprafaţă de peste 35.000 de hectare şi, potrivit specialiştilor, este ultima pădure din Europa în care omul nu a ajuns.

În scopul evaluării şi supravegherii stării de sănătate a pădurilor, s-a organizat un sistem de monitorizare a pădurilor din România, bine pus la punct şi conectat la sistemul european. România este considerată o ţară cu păduri moderat afectate, depăşind cu puţin pragul de încadrare în grupa ţărilor cu păduri slab vătămate. Pentru creşterea rolului pădurilor în redresarea mediului, împădurirea terenurilor degradate, crearea de perdele forestiere în zonele supuse secetei îngrijirea pădurilor, realizarea de amenajamente silvice sunt măsuri de importanţă strategică în România.

Retrocedarea pădurilor, în lipsa unor legi drastice de protecţie, este una dintre cele mai grave măsuri postdecembriste. Mii de hectare de pădure au fost masacrate şi vândute pe nimic, ecologie si conservarea mediului neavând niciun rol în tot acest proces.

Pădurile au în primul rând un rol ecologic, de aceea 50% din pădurile României sunt încadrate în categorii de protecţie a apei, a solului, a climei. Modul în care sunt gestionate pădurile poate afecta semnificativ calitatea mediului. În regiunile cu sol fragil, pădurea joacă adeseori un rol protector împotriva eroziunii provocate de vânt, dar şi în cazul eroziunii provocate de ape.

Cele mai împădurite judeţe din România sunt Suceava, Hunedoara, Harghita, Alba, Bistriţa, Vâlcea, Gorj şi Buzău. Cel mai sărac judeţ în păduri este Călăraş, care are doar 4,2% din suprafaţa împadurită a României, urmat de Teleorman, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi.

Rolul excepţional al pădurilor în securitatea alimentară şi energetică, în atenuarea impactului schimbărilor climatice, dar şi adaptarea pădurilor la acest impact, combaterea deşertificării şi degradării terenurilor, inclusiv a solului, conservarea biodiversităţii, protecţia peisajului, a apei şi a bazinelor hidrografice şi, nu în ultimul rând, prevenirea şi reducerea riscului de dezastre naturale reprezintă punctele cheie ale Anului Internaţional al Pădurilor.